Cine controleaza culturile de OMG

In preajma aderarii la Uniunea Europeana, Stavros Dimas, comisar european de mediu, a criticat politica lipsita de transparenta a guvernului roman in aplicarea normelor ingineriei genetice agricole. Pentru „Romania libera”, specialisti romani si germani au tematizat cateva aspecte actuale.
Culturile ilegale de soia modificata genetic si traficul „la negru” de seminte MG sunt cunoscute de forurile europene si tematizate de presa romana si internationala. Un scandal inabusit de autoritati. Nici dupa dezvaluirile organizatiilor de protectie a mediului, ministerele Mediului si Agriculturii n-au luat pozitie. Mentin datele oficiale: 136.000 de hectare cultivate cu soia conventionala si 85.000 ha modificata genetic (MG). Asociatia ISAAA (International Service for Acquisition of Agri-Biotech Application) raporteaza pentru 2005 125.000 ha de soia transgena. Iar concernele producatoare, Monsanto si Pioneer, au anuntat vanzari de seminte MG pentru o suprafata de 40.000 ha, in acelasi an. De unde apar diferentele? "In Romania, la numai cinci luni pana la aderare, exista in continuare culturi de soia transgenica neinregistrate in catalogul oficial”, ne-a spus Gabriel Paun, coordonator de proiecte la Greenpeace. "In mai am testat piata de seminte de soia. Am putut achizitiona seminte transgene, fara actele necesare, direct de la distribuitorii autorizati ai concernului Pioneer”. Cu toate ca "legislatia este foarte clara: furnizorii de seminte transgene sunt obligati sa solicite cultivatorilor de plante modificate genetic prezentarea de copii de autorizatie”. Dar cine respecta legea in lipsa de controale?

"Romania va pierde importante piete de export in Europa”

Desi in Uniunea Europeana cultivarea de soia transgena este interzisa, Romania a experimentat-o inca de la sfarsitul anilor '90. Abia in ianuarie 2007 va aplica legislatia europeana. "In Romania si Bulgaria procedurile si practicile referitoare la organismele modificate genetic se abat clar de la politica Uniunii Europene”, a declarat pentru "Romania libera” Holger Mette-Christ, biolog la reputatul "…ko-Institut e.V.” din Freiburg (Institut for Applied Ecology). Numai din 2003 legiuitorul roman a cerut agricultorilor sa declare culturile si fabricantilor, alimentele modificate genetic. Produsele alimentare nu sunt etichetate, contrar legislatiei europene (1830/2003 si 1829/2003). UE prevede mentionarea pe eticheta a tuturor componentelor transgene, inclusiv aditivele cu un nivel de contaminare de +0,9%. "Desi in Romania cateva organizatii ecologice tematizeaza aspectele referitoare la riscurile culturilor de soia transgena, de cartofi sau de pruni – ultimele interzise in Europa n.a. -, in randul populatiei cunostintele despre aceste subiecte sunt extrem de reduse”, afirma Holger Mette-Christ. "Politicienii romani incep abia acum sa realizeze ca prin cultivarea plantelor transgene vor pierde importante piete de export in Europa. Ar trebui sa elimine culturile si comercializarea de soiuri interzise in UE.” In ianuarie 2006 guvernul roman a renuntat prin lege la cultivarea de soia genetica. In doua studii realizate cu specialistii in biologie genetica – dr. Beatrix Tappeser si Martin Eimer ("Inginerie transgenica in tarile aderente la UE”, 2004, si "O dare de seama”, 2005), H. Mette-Christ a analizat, printre altele, culturile MG si metodele de evaluare a riscurilor din: Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, inclusiv Romania si Bulgaria. In Ungaria, Slovenia si Slovacia ingineria genetica se aplica restrictiv. "Altfel in Romania si Bulgaria. In aceste tari intalnim inca mari deficite legislative referitoare la controalele de stat si la informatia si participarea opiniei publice”, concluzioneaza biologul german.

Spania, exemplu de coexistenta imposibila

La sfarsitul anului 2005, 25 de plante transgene de porumb, rapita, soia si bumbac pot fi importate in Uniunea Europeana. Dintre acestea, numai porumbul este autorizat pentru scopuri comerciale, putand fi introdus in productia de alimente si ca furaj, (www.transgen.de). Actualmente, patru tari din UE cultiva porumbul cu seminte MG: Spania, Franta, Portugalia si Germania. Spania este singura tara care a inceput sa-l produca deja din 1998 – inclusiv soiuri interzise de UE. Cea mai mare parte a culturilor de porumb, pe 58.000 de hectare, se afla in nord-estul Spaniei, in regiunile Aragon si Catalonia. Greenpeace Spania a realizat intre iulie 2005 si februarie 2006 un studiu detaliat despre culturile autohtone. Rezultatele sunt alarmante. Din 1998 pana astazi, guvernele nu au aplicat masurile de securitate si de control legale. Intre 1993-2005 au avut loc peste 300 de teste pe camp cu porumb transgen, foarte multe nedeclarate. Majoritatea parcelelor cu OMG-uri nu sunt demarcate de culturile conventionale si n-au obtinut un permis legal. Autorii studiului au vorbit cu fermierii pagubiti, care n-au putut sa-si vanda recoltele "spurcate”. Studiul intitulat "La imposible coexistencia” demonstreaza ca separarea culturilor si trasabilitatea produselor MG nu e realizabila.(www.greenpeace.es). Organizatiile revendica infiintarea unei comisii independente, care sa stabileasca pagubele ecologice, sociale si economice provocate de productia necontrolata de OGM.uri. Responsabilii vor trebui sanctionati.

Legislatia europeana are carente

Nici Franta nu respecta legislatia europeana: guvernul nu a infiintat un cadastru national. Porumbul MON 810 (Monsanto), aprobat de UE in 1998, se cultiva pe circa 500 ha. Chiar acum doua saptamani, Greenpeace Franta a descoperit culturi ilegale. In Germania, intre 2000 si 2005 au avut loc – in principiu – culturi experimentale. Greenpeace a descoperit anul trecut experimente pe camp realizate fara declaratie de Universitatea din Rostock. Din ianuarie 2005, directiva 2001/18 permite cultivarea porumbului MON 810. La inceputul anului, in registul national german (www.standortregister.de) erau inscrise 2.000 de hectare cu porumb MON 810. Pana in mai a.c., numerosi agricultori si-au retras cererile: suprafata actuala este de 970 ha. Legislatia germana are inca lacune importante. In caz de contaminare, cine va plati despagubirile? Taranul care cultiva plante modificate genetic, firma comerciala care i-a vandut semintele sau concernul producator? Distantele intre terenurile cu si fara culturi transgene nu sunt fixate definitiv. Pana in prezent nu s-a putut realiza un consens: agricultorii de OMG-uri refuza sa plateasca daune in cazul contaminarii parcelelor vecine cu porumb conventional. In toamna, ministrul agriculturii, Horst Seehofer, va relua negocierile cu asociatiile de agricultori, de consumatori si cu organizatiile ecologice.

"Riscurile pentru sanatatea oamenilor nu pot fi excluse”

In aprilie 2006, Comisia Europeana a publicat un raport (http://www.foeeurope.org/biteback/EC_case.htm) in care isi expune serioase temeri in legatura cu riscurile pentru sanatatea umana in urma productiei si consumului de alimente transgene. Darea de seama (339 pag.) a fost realizata de cercetatori independenti. Membrii comisiei arata lipsa de obiectivitate a EFSA (European Food Safety Autority), autoritatea europeana de control a securitatii alimentare. Pana in prezent, toate evaluarile realizate de EFSA au fost favorabile industriei de biotehnologie. Cativa membrii ai acestei asa-zise autoritati de control au participat la actiuni publicitare ale concernelor: recent, o videocaseta ii arata laudand realizarile acestora. In evaluarile sale, EFSA n-a tinut cont de rezultatele stiintifice ale cercetatorilor independenti. Laboratoarele europene afiliate sunt de cele mai multe ori finantate chiar de producatorii de seminte transgene. Potrivit raportului, exista indoieli stiintifice semnificative in legatura cu securitatea organismelor transgene introduse in furaje si alimente: "Riscurile pentru sanatatea oamenilor si a animalelor nu pot fi excluse”.

"Romania n-ar trebui sa-si creeze aceste probleme cu OMG-uri”

In Romania au avut loc experimente cu diverse soiuri de porumb transgen. "Majoritatea taranilor folosesc samanta proprie, foarte buna din punct de vedere calitativ”, apreciaza profesorul Toncea. "Daca semintele de porumb modificat genetic se propaga in mod necontrolat, este aproape imposibil sa fie retrase din productie,” ne spune dr. Christoph Then, cunoscut specialist in OGM-uri, membru Greenpeace. (interviu R.l., 12.09.2005). In cazul in care soiurile tolerante la erbicidul total Roundup Ready, experimentate in ultimii ani de ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor), vor fi comercializate, "Romania pune in pericol insasi productia proprie de seminte si soiurile sale speciale”, afirma specialistul german. "Din acest motiv, Ungaria a ales exact drumul contrar. Acolo marile concerne agroalimentare internationale produc si exporta porumb natural si seminte. Contaminarea cu seminte transgene trebuie evitata, pentru ca in caz contrar ar izbucni un scandal enorm si nici o firma straina n-ar cumpara seminte produse in Ungaria.” Federatia Nationala de Agricultura Ecologica, al carei presedinte este prof. Ion Toncea, are 5.000 de membri. Sunt in majoritate ferme familiale care comercializeaza regional propriile produse. Agricultorii nu folosesc ingrasaminte chimice, pesticide si/sau seminte trangene. Succesele de debut sunt promitatoare: federatia exporta in mai multe tari din Uniunea Europeana, printre care Austria si Germania. "N-ar fi mai bine daca statul roman ar sprijini taranii romani la export, dandu-le posibilitatea sa cultive in continuare soiurile lor naturale, de buna calitate?”, concluzioneaza expertul german.