Un recent sondaj INSOMAR (realizat pentru Realitatea TV intre 30 octombrie si 3 noiembrie) a aratat ca majoritatea electoratului nu priveste cu ochi buni majorarea imediata, cu 50%, a salariilor profesorilor. Doar 35% din respondenti sunt de acord cu aplicarea imediata a deciziei Camerei Deputatilor, in timp ce 54% sunt impotriva, pronuntandu-se pentru amanare (29%) sau impotriva majorarii (25%) – 11% sunt indecisi. Numarul celor care se asteapta ca remunerarea mai buna a profesorilor sa aduca o imbunatatire a calitatii invatamantului (29,7%) este de doua ori mai mic decat al celor care nu se asteapta ca aceasta masura sa aduca vreun efect benefic (54,2%).
Mai mult, sondajul arata ca electoratul acorda, pentru prima data in ultimii trei ani, castig de cauza premierului Tariceanu intr-o disputa directa cu presedintele Basescu: 41% considera ca premierul a procedat bine cand a amanat cresterea salariilor pana in aprilie, in timp ce doar 38% sunt de acord cu presedintele, care a actionat pentru majorarea imediata.
Tema aflandu-se in centrul dezbaterilor din campania electorala, ar trebui sa ne asteptam ca actiunile Guvernului in directia blocarii aplicarii legii sa fi adus un plus de voturi pentru PNL. Ei bine, acelasi sondaj infirma aceasta ipoteza: partidul aflat la guvernare scade cu peste 2%, in raport cu datele publicate de acelasi institut in urma cu sase saptamani (diferenta este statistic nesemnificativa, dar oricum nu se poate vorbi despre crestere). Ce-i drept, si PD-L scade (cu 3%), beneficiarul intregii tarasenii parand a fi PSD±PC, care inregistreaza o crestere de aproape 6%.
In actuala faza a campaniei electorale, optiunile de vot sunt, in linii mari, conturate. Zona in care se pot produce modificari de acum inainte este cea a electoratelor oscilante, adica a persoanelor care au simpatii, dar nu si optiuni ferme. Acest electorat este sensibil mai degraba fata de coerenta actiunilor partidelor decat de justetea unei pozitii punctuale, in raport cu opinia personala. Mai ales ca, la drept vorbind, salariile profesorilor constituie o tema de interes in sine importanta pentru o categorie restransa de alegatori. Obiectivul principalelor partide aflate in cursa electorala nu mai este acum atat de a castiga noi simpatizanti, cat de a-i motiva pe cei existenti sa-si transforme simpatia in decizie de vot. Imaginea de partid ferm si coerent joaca un rol important in atingerea acestui obiectiv. Pe fondul unei asteptate prezente scazute la scrutinul din 30 noiembrie, capacitatea de mobilizare a propriilor electorate va face diferenta intre principalii competitori.
Or, la capitolul consecventa, pozitia PNL in aceasta problema a fost dezastruoasa. Nu a avut nici o reactie atunci cand amendamentul PSD-PD-L a fost adoptat in Comisia pentru Invatamant, apoi in plen a votat unanim "pentru", dupa care a inceput sa actioneze pentru impiedicarea punerii in aplicare. Aceste sovaieli au creat impresia de slabiciune a Guvernului – si, implicit, a partidului –, imagine pe care PNL (si mai ales presedintele sau) se straduise din rasputeri, cu oarecare succes, sa o inlature in ultimii ani; cu alte cuvinte, Tariceanu a redevenit "Razgandeanu". Seria indeciziilor, inceputa cu pacatul originar – demisia Guvernului – si continuata cu avatarurile taxei auto, majorarea pensiilor etc., a fost readusa in memoria electoratului.
Aproape la fel de lipsita de coerenta este si pozitia PD-L in scandalul salariilor profesorilor. In cazul acesta, este vorba despre incoerenta fata de atitudinile anterioare: atunci cand a avut ocazia, partidul a taxat drept "mita electorala" majorarea de catre Guvern, sub presiunea PSD, a pensiilor; de aceasta data, acelasi partid a sustinut fara rezerva cresterea spectaculoasa si neintarziata a salariilor. In plus, dupa ce a acuzat ani la rand alianta secreta a PNL cu PSD, de aceasta data s-a situat pe aceeasi pozitie cu inamicul traditional.
Dimpotriva, PSD a fost in ultimii trei ani deosebit de consecvent cu el insusi. Sub lozinca protectiei sociale, partidul a sustinut permanent toate cererile de majorari ale veniturilor – fie ele salariale sau de alta natura, considerand ca este treaba Guvernului sa gaseasca resursele. Datorita acestei consecvente, electoratul de stanga, concentrat in zonele cele mai sarace ale societatii, si-a consolidat optiunea electorala; drept rezultat, PSD a inregistrat in ultimul an o crestere a atractivitatii electorale, vizibila in mai toate sondajele publicate.
