WikiLeaks a publicat o parte, în jur de 9.000 de documente, din arhiva „Seif 7”, numite „Anul Zero”, provenite de la Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA), catalogând-o drept cea mai semnificativă publicare de materiale secrete realizată vreodată.
„Colecția Anul Zero”, sub forma mai multor sute de milioane de linii de cod, dezvăluie totalitatea capacității de piratare informatică a CIA și țintele programelor de hacking.
Conform interpretării specialiștilor, documentele demonstrează că CIA a elaborat peste o mie de programe malware, viruși, troieni și alte softuri capabile să se infiltreze și să preia controlul aparatelor electronice. Au fost vizate în special iPhone, iOS, iPad, sistemele care funcționează sub Android (Google), Windows (Microsoft).
Televizoarele Samsung, aparate de interceptare
Piratând aparatele smartphones, CIA reușea să ocolească protecția prin criptare a unor aplicații precum WhatsApp, Signal, Telegram, Weibo sau Confide, capturând comunicările înainte de a fi codate. De asemenea, CIA a căutat să transforme televizoarele Samsung, dar și alte din categoria celor „inteligente”, în aparate de ascultare. Experții Agenției pot activa de la distanţă televizoarele inteligente, folosindu-le pentru interceptarea, chiar și când sunt oprite, a conversaţiilor din camera unde se află. Unele tipuri de televizoare pot realiza şi filmări. CIA utilizează în scopuri similare laptopuri. Piratarea televizoarelor Samsung smart a fost făcută în colaborare cu serviciu BTSS din cadrul serviciului britanic de informații MI5. După infestare, poziția „off” a devenit falsă, creând impresia că televizorul este închis. Imaginile și înregistrările audio din camerele unde se aflau televizoarele mergeau via Internet direct într-un server al CIA. Toate acestea au fost posibile pentru că experții CIA au exploatat toate vulnerabilitățile tehnice.
Atacuri cibernetice de la Consulatul american din Frankfurt
Documentele dezvăluite de WikiLeaks arată că CIA foloseşte Consulatul american din oraşul german Frankfurt pentru dezvoltarea unor softuri de spionaj şi pentru lansarea de atacuri cibernetice în Europa, Orientul Mijlociu, Africa. Unele dintre țintele identificate de WikiLeaks sunt partidele franceze și candidații care au condus în cursa prezidențială din 2012. Cea mai periculoasă acțiune a CIA, totodată și cea mai expusă condamnării în justiție, a fost preluarea controlului mașinilor și camioanelor prin intermediul elementelor electronice. Această preluare putea produce accidente chiar mortale, fiind o acoperire perfectă pentru asasinarea unor „indezirabili”. Hackerii care lucrau în Consulatul din Frankfurt, la Centrul de Ciberinformații pentru Europa, aveau pașapoarte „negre”, diplomatice și erau legendați în cadrul Departamentului de Stat. Din Frankfurt, hackerii CIA puteau călători fără probleme în 25 de țări europene din zona Schengen.
Până la sfârșitul anului 2016, când divizia de hackeri a CIA a trecut sub controlul Centrului de Ciberinformații (CCI), existau peste 5.000 de useri înregistrați și produsese peste o mie de sisteme de hacking, troiani, viruși și softuri malware pe platforme multiple, putând controla sisteme Windows, MacOS X, Solaris, Linux. S-au folosit mai multe coduri decât sunt necesare pentru a administra Facebook. Interesant, metodele de atac cibernetic folosite de CIA erau elaborate de alte state, printre care și de către Rusia. Astfel, hackerii CIA puteau clona o metodă folosită de alte state, asupra cărora cădea vina în caz de erau prinși. Reciproca era valabilă.
