-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialChimicalele din crenvurștii pentru copii, cu piele de pui și fibre de...

Chimicalele din crenvurștii pentru copii, cu piele de pui și fibre de mazăre

83% din produse conțin nitrit de sodiu. Sărurile nitrice (nitritul de sodiu) în combinație cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrozamine cancerigene.

Sare din belșug în crenvurștii pentru copii: 83% din sortimentele analizate depășesc recomandarea Ministerului Sănătății, adică conțin mai mult de 1,5 grame sare per 100 grame produs.

Grăsimi saturate peste limita recomandată: 66% din sortimentele analizate conțin mai mult de 5 grame grăsimi saturate per 100 grame produs.

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protec­ţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat sortimentele de crenvurşti pentru copii comercializate în marile structuri comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

În afară de carne, în cren­vurştii pentru copii mai găsim următoarele ingrediente: piele pui, slănină, apă, fibre vegetale de mazăre, amidon, proteină din lapte, maltodextrină, dextroză, zahăr din trestie nerafinat, grăsime vegetală, ulei vegetal de palmier, ulei de rapiţă, arome, extract de drojdii, extracte de condimente, extract de acerola, extract vegetal natural (sfeclă roşie, curcuma, hibiscus), usturoi şi sfeclă.

Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 1,4 grame și 2,5 grame. Copiii care consumă o cantitate de sare mai mare decât necesarul zilnic au o presiune sanguină mai mare și un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc.

Informații nutriționale

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 200,7 kcal și 275 kcal.

Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 15,1 grame și 24 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 4,16 grame și
9,6 grame.

În felul acesta se explică statistica îngrijorătoare cu privire la valoarea ridicată a colesterolului în rândul copiilor, astfel 1 din 25 de copii din România au colesterolul ridicat, faţă de media europeană unde numai 1 din 200 de copii au valoarea colesterolului ridicat. Totodată, în România, unul din doi copii are probleme cu greutatea, fiind supraponderal sau obez, iar principala cauză este alimentaţia nesănătoasă. 

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 10 grame și 14,5 grame. În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, nu sunt recomandate copiilor alimentele care conţin mai mult de 20 grame grăsimi per 100 grame produs, din care grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 5 grame per 100 grame produs, iar conţinutul de sare să nu fie mai mare de 1,5 grame per 100 grame produs. La fabricarea crenvurştilor pentru copii se folosesc următorii aditivi alimentari: acid citric, difosfaţi, acid ascorbic, nitrit de sodiu, acetat de sodiu, polisorbat şi carmin.

Top 5 mărci de crenvurşti după conţinutul declarat de carne:

  Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) conţine 93% carne din pulpă de porc;

  Martinel (Reinert) conţine 85% carne de porc;

  Perfect Poultry (Slovenia) conţine 82% carne (53% carne de curcan şi 29% carne de pui), Perutnina Ptuj (Slovenia) con­ţine 82% carne de pui;

  Forzoso (Cris-Tim) conţine 59% carne de pui şi 29% piele de pui;

  Banat Bun (Jumbo) conţine 59% piept de pui.

Top 5 mărci de crenvurşti după conţinutul declarat de proteine din 100 grame produs:

  Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) conţine 14,5 grame;

 Perfect Poultry (Slovenia) conţine 14 grame;

  Forzoso (Cris-Tim) conţine 13,64 grame;

  Martinel (Reinert) conţine 13,5 grame;

  Obrăjori (Cris-Tim) conţine 13,2 grame.

Top 4 mărci de crenvurşti după conţinutul declarat de grăsimi din 100 grame produs:

  Pikok (Prime Food Polonia) şi Martinel (Reinert) con­ţin câte 24 grame;

  Perfect Poultry (Slovenia), Perutnina Ptuj (Slovenia) şi Banat Bun (Jumbo) conţin câte 20 grame;

  Forzoso (Cris-Tim) conţine 15,73 grame;

  Obrăjori (Cris-Tim) conţine 15,1 grame.

Top 5 mărci de crenvurşti după conţinutul declarat de acizi graşi saturaţi din 100 grame produs:

  Martinel (Reinert) conţine 9,6 grame;

 Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) conţine 8 grame;

  Banat Bun (Jumbo) conţine 7,8 grame;

  Perfect Poultry (Slovenia) şi Perutnina Ptju (Slovenia) conţin câte 5,6 grame;

  Obrăjori (Cris-Tim) conţine 4,6 grame.

Top 5 mărci de crenvurşti după conţinutul de sare din 100 grame produs:

  Banat Bun (Jumbo) con­ţine 2,5 grame;

 Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) conţine 2,3 grame;

  Martinel (Reinert) conţine 2 grame;

 Perfect Poultry (Slovenia) şi Perutnina Ptju (Slovenia) conţin câte 1,6 grame;

 Obrăjori (Cris-Tim) conţine 1,5 grame.

Top 5 mărci de crenvurşti după valoarea energetică declarată per 100 grame produs.

  Martinel (Reinert) – 275 kcal;

 Perfect Poultry (Slovenia) – 238 kcal;

  Perutnina Ptju (Slovenia) – 234 kcal;

  Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) – 232 kcal;

  Banat Bun (Jumbo) – 224 kcal.

Top 5 mărci de crenvurști după numărul de aditivi alimentari

  Perutnina Ptuj (Slovenia), conține 5 aditivi (difosfați de sodiu, acid ascorbic, acid citric, nitrit de sodiu și acetat de sodiu).

  Perfect Poultry (Slovenia), conține 4 aditivi (difosfat de sodiu, acid ascorbic, nitrit de sodiu și acetat de sodiu). Banat Bun (Jumbo), conține 4 aditivi (fosfați, ascorbat de sodiu, polisorbat și carmin).

  Martinel (Reinert), conține 3 aditivi (difosfați de sodiu, acid ascorbic și nitrit de sodiu).

  Obrăjori (Cris-Tim), conține 2 aditivi alimentari (difosfați și nitrit de sodiu).

  Pikok-Piticel (Prime Food Polonia) nu conține aditivi. 

La alegerea unui sortiment de crenvurști pentru copii trebuie să aveţi în vedere, în primul rând, cantitatea de carne din respectivul produs. Un rol foarte important îl au şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare. Recomand să se evite acei crenvurști care au în compoziție aditivi alimentari precum acidul citric, carminul, difosfaţii și nitritul de sodiu. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite sortimente de crenvurști nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare.“  – conf. univ. dr.  Costel Stanciu, președinte APC.

Sărurile nitrice, în combinație cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrozamine cancerigene. Nitriții și nitrații se transformă mai ușor în nitrozamine prin tratarea termică a alimentelor. O atenție deosebită trebuie acordată alimentației copiilor, aceștia trebuie să mănânce proteine de calitate (pește, cereale integrale, ciuperci, brânzeturi de calitate, avocado etc.), nu trebuie să consume zahăr, trebuie să mănânce carne puțină, să evite alimentele cu aditivi, alimentele rafinate, iar părinții trebuie să supravegheze atent greutatea acestora.“  – prof. univ. dr. Pavel Chirilă, membru fondator Clinica Nera – Centru de Recuperare Oncologică.

Până acum  vreo patruzeci de ani, crenvurștii de fabrică erau tare savuroși, iar plăcerea de a mânca vreo două trei perechi de crenvurști mai stăruie tulburător în amintirile celor cu tâmple sure sau albe. Treptat, rețetele acelor timpuri au început să fie modificate, întâi spre sfârșitul anilor 1970 (când soia devenise o alternativă pentru carne la mezeluri), apoi foarte mult după ce industria alimentară a trecut în mâinile inițiativei libere. Lipsa de reglementare adecvată și mai ales lipsa controlului sever în industria alimentară au facilitat instalarea unei stări de libertate rău înțeleasă la nivelul producției de alimente, spre dauna consumatorilor.“  – Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București

Trebuie să luăm în calcul că în ultimul deceniu au început să se manifeste nenumărate afecţiuni gastro-intestinale pe segmentul pediatric, iar alimentaţia dezechilibrată reprezintă unul din factorii esenţiali care au dus la creşterea semnificativă a acestor probleme de sănătate. Excesul de sare, zahăr şi grăsimi periclitează zona tractului digestiv, poate amplifica sau chiar declanşa problemele de natură gastroenterologică.“ – medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet  www.vindecadai.ro

Cele mai citite

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...
Ultima oră
Pe aceeași temă