Pe lângă cetatea Histria și ”Tropaeum Traiani”, de la Adamclisi, turiștii mai pot vizita ruinele cetății Capidava și ale celei de la Hârşova.
„Avem patrimoniu, nu avem încă posibilitatea să îl gestionăm, din lipsă de personal, din lipsă de finanţe, şi din alte lipsuri”, este de părere directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC), Gabriel Custurea. Cetăţile greceşti şi romane de pe tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră reprezintă la ora actuală încă o comoară ascunsă.
Descoperirile arheologice din Dobrogea sunt valoroase, dar nebăgate în seamă îndeajuns de autorităţi astfel încât acestea să fie exploatate la adevăratul lor potenţial. Cercetările propriu-zise din spaţiul pontic au început pe la 1860. De-a lungul vremii, săpăturile coordonate de arheologi celebri, precum Vasile Pârvan, au scos la iveală bogăţia istorică a provinciei. Resturi de ziduri, monumente, inscripţii, monede, statui, coloane sau pavimente, toate sunt înregistrate, conservate sau depozitate de către specialişti. Mai mult decât atât, descoperirile au trezit interesul colecţionarilor particulari şi al colecţiilor muzeale.
Ce se poate vizita?
După cum spun specialiştii, în prezent singura cetate care s-a păstrat neatinsă, dintre cele greceşti, este Histria, iar pentru perioada romană târzie este monumentul de la Adamclisi. “În judeţ mai este Capidava care se poate vizita, apoi Hârşova care se păstrează mai prost pentru că a fost aruncată în aer cu praf de puşcă la începutul secolului al XIX-lea, de ruşi, ca şi celelalte fortificaţii de pe Dunăre. De restaurat ar fi Ulmetum, unde avem zidurile, este scoasă incinta. Acolo, cu un minim efort material cetatea s-ar putea face vizitabilă. Mai rămân de făcut şoselele, împrejurimile, unde omul să poată bea un suc sau o bere rece”, apreciază reprezentantul MINAC. Până pe 20 august, constănţenii, dar şi turiştii aflaţi pe litoral, pot vizita, la MINAC, expoziţia “Un secol de arheologie”, eveniment ce marchează 100 de ani de la iniţierea cercetărilor arheologice la Histria. Expoziţia reuneşte mărturii fotografice şi bibliografice din şase situri dobrogene: Tropaeum Traiani (Adamclisi), Ulmetum (Pantelimonul de Sus), Histria, Capidava, Carsium (Hârşova) şi Axiopolis (Cernavodă).