» In judetul Constanta exista mai multe retele infractionale, care castiga sume uriase din exploatarea unor minori sau invalizi.
» Membrii acestor bande profita de faptul ca cersetoria in sine nu mai este incriminata si ca actiunile lor de exploatare sunt foarte greu de dovedit.
Potrivit unor statistici neoficiale, municipiul Constanta este in fiecare zi teatrul de operatiuni in care actioneaza peste 500 de cersetori autohtoni, marea majoritate fiind copii sau invalizi. Acestia pot fi intalniti in principal pe arterele din centru, in zone precum stefan cel Mare, Tomis III, Gara CFR etc. Numarul total al celor care apeleaza la mila trecatorilor a ajuns insa in ultimele doua luni la peste o mie, teritoriul fiind asaltat si de numerosi cersetori veniti din alte judete ale tarii. Asaltul "veneticilor" a inceput sa fie resimtit cu precadere in statiunile de pe litoral, unde turistii sunt din ce in ce mai des acostati de astfel de cersetori. Ce se stie mai putin este faptul ca peste 80% din cei care apeleaza la mila publicului sunt doar victimele unei practici tot mai des uzitate. Minorii si invalizii primesc zilnic sute de mii de lei, dar toti banii ajung in buzunarele unor traficanti specializati in astfel de afaceri. Membri ai unor bande foarte bine organizate, acestia sunt cei care decid unde anume va cersi un minor si care este textul pe care acesta il va folosi pentru a impresiona auditoriul. Foarte putini dintre cersetorii Constantei mai actioneaza in prezent in mod independent, acestia fiind in general varstnici care asteapta ceva de mancare la intrarea intr-un supermarket. In rest, regulile "jocului" sunt extrem de stricte, iar victimele – copii fara camine sau persoane bolnave – se supun fara cracnire. In schimbul "prestatiilor" lor zilnice, ei se aleg doar cu o farfurie de mancare si un adapost in care pot ramane peste noapte. Ionel C., un baiat de 11 ani ajuns in Constanta in urma cu doua veri, ne spune ca face parte din "gasca lui Blondu’". Acesta il aduce in fiecare dimineata cu masina in centru si il trimite sa cerseasca pe la terasele din apropierea Pietei Ovidiu. Acum, vara, primeste destui bani, uneori chiar si peste 400.000 de lei pe zi, pe care ii preda seara "sefului". Copilul isi termina ziua "de lucru" in jurul orei 20.00, cand Blondu’ il recupereaza si il duce "acasa", la o casa din Bratianu unde mai sunt cazati alti cativa copii. O poveste similara are si Gheorghe Geva, un barbat de 50 de ani, cu un picior amputat, care a ajuns in Constanta in 1997, venind dintr-un sat din Moldova. Omul spune ca a ajuns asa dupa un accident de masina si dupa externarea din spital a trebuit sa apeleze la mila oamenilor pentru a putea trai. Un timp s-a descurcat singur, apoi a inceput sa aiba probleme cu cativa cersetori care faceau parte din grupul condus de Sile Chioru’ si un anume Ekrem. Pentru ca acestia sa-l lase in pace, le da in fiecare saptamana cate 500.000 de lei, mai ales ca incasarile zilnice ii sunt atent supravegheate. Multi dintre cersetorii "organizati" se prefac ca sunt bolnavi si au existat chiar cateva cazuri de mutilare fortata tocmai pentru ca "subiectul" sa fie cat mai credibil. Femeile de etnie rroma care isi folosesc proprii copii pentru a-i impresiona pe trecatori fac la randul lor parte din grupuri organizate, ale caror "centre de comanda" se gasesc in anumite zone din cartierele Palas sau Poarta 6.
Autoritati indiferente
Foarte multi constanteni sunt constienti de amploarea luata de acest fenomen al cersetoriei organizate si de faptul ca aceasta activitate este controlata de bande de infractori. Surprinzator, oamenii legii nu par la fel de cunoscatori in ceea ce priveste aceasta problema. Cersetoria in sine nu mai este incriminata de legile penale, astfel ca Politia nu face altceva decat sa-i amendeze pe "subiecti" pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Sunt amenzi care nu se achita niciodata si care sunt date unor persoane fara domiciliu stabil, iar unele chiar fara acte de identitate. Politistii constanteni spun ca nu este de competenta lor sa actioneze impotriva celor care-i exploateaza pe cersetori. "Atunci cand ne confruntam cu astfel de situatii sesizam Biroul DIICOT, care se ocupa de astfel de anchete privind criminalitatea orga-nizata", a declarat purtatorul de cuvant al IPJ Constanta, inspector Crina Chirea. Procurorii au depistat in doi ani doar doua astfel de retele, explicand saracia de capturi prin faptul ca nu pri-mesc prea des sesizari in acest sens. Nu exista autosesizari, anchetatorii asteptand probabil ca cersetorii maltratati de acesti mafioti sa faca plangere scrisa. S-a format asadar un cerc vicios, permis de o legislatie plina de lacune. De mai bine de trei ani trebuia sa apara noul Cod Penal, acesta urmand sa cuprinda reglementari privind infractiunea de exploatare a cersetoriei. Gasti precum cele ale lui Blondu’ sau Sile Chioru’ isi vad linistite de treaba. Veniturile realizate de acestia sunt de ordinul miliardelor, bani negri proveniti din infractiuni acceptate tacit de autoritati.
CONSECINTE
» Retele internationale
Intrucat Politia nu are nici o competenta in anchetarea acestui gen de fapte, singura institutie ramasa in lupta cu acest fenomen este DIICOT Constanta. In ultimii doi ani, procurorii au depistat doua retele din judet care se ocupau cu traficarea peste hotare a unor cersetori. Acestia erau dusi in strainatate in state precum Italia sau Spania, sechestrati in diverse locatii si siliti sa cerseasca. Toate profiturile realizate ajungeau in buzunarele traficantilor. Victimele erau amenintate permanent, agresate fizic si psihic. Din pacate, capturile facute de autoritati sunt extrem de sarace, numarul bandelor din Constanta care actioneaza si peste hotare fiind mult mai mare. Grupurile sunt bine organizate, fiind formate din persoane care au fiecare roluri bine cunoscute, de racolare, de traficare peste hotare sau de exploatare propriu-zisa.
SPECIALISTUL
» Cauze de nepedepsire
"Persoana supusa traficului de persoane care a savarsit, ca urmare a exploatarii sale, actiuni de cersetorie nu este pedepsita daca mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru trafic incunostiinteaza autoritatile competente despre aceasta sau daca, dupa ce a inceput urmarirea penala ori dupa ce faptuitorii au fost descoperiti, inlesneste arestarea acestora. (2) Persoana care a comis fapta iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza tragerea la raspundere a altor autori ai infractiunii beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege, care este cuprinsa intre 5 si 15 ani, plus interzicerea unor drepturi."
Legea 678/2001,
modificata si completata
