Rusia a decis să prelungească funcţionarea unor reactoare nuclare aparţinând unei generaţii controversate precum cel care a explodat la Cernobîl în 1986, relatează The Wall Street Journal.
Rusia va extinde durata de funcţionare a tuturor reactoarelor din era sovietică la 45 de ani, a declarat într-un interviu preşedintele executiv al Rosatom (institutul rusesc responsabil cu energia atomică), Serghei Kirienko. Printre acele reactoare, 11 sunt asemănătoare celui de la Cernobîl, despre care cercetătorii cred c-ar trebui închise după 30 de ani.
Aceste declaraţii plasează Rusia la sfârşitul listei ţărilor care au reacţionat în privinţa energiei nucleare în epoca post-Fukushima. În timp ce Germania şi Elveţia şi-au propus închiderea tuturor reactoarelor în următorii ani, alte ţări au renunţat la construirea unor noi reactoare şi se concentrează asupa prelungirii funcţionării celor pe care le au deja.
Însă, Rosatom construieşte noi reactoare care sunt considerate ca fiind mai sigure decât cele construite în era sovietică. În plus, decizia de a prelungi cu 15 ani funcţionarea unor vechi reactoare alarmează experţii din domeniul siguranţei nucleare internaţionale.
Mai mulţi cercetători care au participat la întâlnirea anuală a Atgenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA) din această săptămână de la Viena şi-au exprimat îngrijorarea privind decizia Rusiei, care şi-a propus prelungirea funcţionării a 11 reactoare până în 2035.
IAEA, care supraveghează din partea ONU activităţile legate de energia nucleară, a refuzat să comenteze decizia, afirmând că aceasta ţine de politica autorităţilor nucleare ruseşti.
Patru dintre cele 11 reactoare nucleare, cunoscute cu denumirea de RBMK, se află la mai puţin de 80 de kilometri de Sankt Petersburg, un oraş unde trăiesc aproximativ 5 milioane de oameni. Alte trei reactoare se află lângă Smolensk, iar patru se află lângă Kursk, în vestul Rusiei.
Reactoarele RBMK au fost proiectate să funcţioneze fără un container care să împiedice răspândirea radiaţiilor în cazul unui accident, un standard care a fost respectat în cazul reactoarelor din vestul Europei, ca şi în cazul reactoarelor ruseşti recent construite.
Lipsa unui astfel de container a caracterizat şi reactorul nuclear de la Cernobîl din Ucraina sovietică, ceea ce a dus la răspândirea radiaţiilor pe tot cuprinsul Europei după explozia unui reactor nuclear la 26 aprilie 1986.
Reactoarele de acest tip din Ucraina şi Lituania au fost deja închise.
Rosatom a făcut schimbări minore în privinţa reactoarelor nucleare RBMK, instalând noi echipamente electronice şi îmbunătăţind sistemul anti-incendiu. Sergei Kirienko a declarat că aceste îmbunătăţiri, împreuna cu altele care vor fi realizate, vor duce la îndeplinirea standardelor de siguranţă ruseşti şi internaţionale. Testele de stres efectuate de către experţii ruşi şi internaţionali după dezastrul de la Fukushima au confirmat siguranţa reactoarelor, a spus el.
Multe state au standarde diferite pentru prelungirea duratei de funcţionare a reactoarelor nucleare. SUA, de exemplu, a prelungit funcţionarea a două treimi dintre reactoarele de pe teritoriul ţării cu 20 de ani, însă experţii au fost de acord cu faptul că această prelungire ar trebui realizată doar în cazul reactoarelor bine proiectate.
Inginerii sovietici au construit patru tipuri de reactoare în ţările din estul Europei, dintre care trei sunt cu mult inferioare reactoarelor construite în vest. În ciuda riscurilor, autorităţile ruse au închis un singur reactor.
Majoritatea experţilor din Occident consideră că aceste reactoare sunt printre cele mai periculoase din lume şi că au câteva defecte fundamentale.
Unul dintre motivele pentru care Rusia prelungeşte funcţionarea celor 11 reactoare ţine de faptul că acestea nu produc doar electricitate, ci produc şi căldură pentru oraşele Sankt Petersburg, Kursk şi Smolensk. În plus, Kirienko a declarat că măsura este necesară pentru economia Rusiei, care are nevoie de energia produsă de reactoarele moştenite din era sovietică până în momentul în care vor putea fi construite reactoare nucleare de ultimă generaţie.
