» In anul in care cercetarea romaneasca are cel mai mare buget de dupa 1989, 0,7% din PIB, liderul sindicalistilor din cercetare-proiectare a intrat in greva foamei, acuzand ca banii cei multi se scurg numai la "baietii destepti".
» Autoritatile recunosc ca Romania inca sta prost la capitolul cercetarii, dar cred ca a intrat pe drumul cel bun. Pretul: banii nu mai ajung la toti, ci la cei care merita.
"Situatia cercetarii a ajuns la limita in aceasta guvernare care a distrus tot ce am incercat sa cream si a potentat jaful facut de o clica universitara care acopera tot spectrul politic", spune Radu Minea, liderul Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare. Minea a intrat in greva foamei, in fata Palatului Cotroceni, scarbit de Pactul pentru Educatie care nu da doi bani pe cercetare si satul sa vada cum banii din ce in ce mai multi acordati de la buget cercetarii se scurg "doar la cine trebuie, oriunde, numai la cercetatori nu".
Laudandu-se cu un buget-record pentru cercetare, de 0,7% din PIB, Anton Anton, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare stiintifica (ANCS), ii da o replica dura lui Radu Minea: "Domnul Minea minte. Banii cercetarii sunt dati in baza unei competitii la care a participat si a castigat si dumnealui. Faptul ca acum are dificultati in realizarea acestor proiecte este problema lui. M-am saturat ca unii sa spuna mereu ca toti sunt hoti". Cercetator la Institutul National de Fizica Laserelor, Plasmei si Radiatiilor, Radu Minea recunoaste ca a castigat cu diferite echipe finantari pentru trei proiecte de cercetare.
Presedintele Anton Anton e de acord ca inca stam prost la cercetare, dar nu tot asa de prost ca in anii trecuti: "Suntem tot ultima tara europeana la cercetare, dar nu mai suntem fara speranta. Nu suntem Finlanda, nu l-am prins pe Dumnezeu de picior, dar am inceput sa functionam normal, nu mai suntem pe avarie". El respinge categoric acuzatiile lui Minea si spune ca "grupurile de interese" descrise de cercetator au fost valabile pana in 2005: "Acum nu mai exista. Acum e dictatura competentei, nu a proletariatului. Din 6.000 de proiecte anul trecut, au castigat 1.500. Restul normal ca injura". Presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, crede ca "Radu Minea este nemultumit ca fondurile nu se mai dau ca pe vremea comunismului, cand banii veneau gramada, ci se dau pe baza de competitie".
Totusi, Romania se situeaza tot in coada clasamentului european al evolutiei cercetarii. "Cercetarea romaneasca nu prea se duce nicaieri. Este o lipsa de viziune in ce priveste investitiile pe termen lung in cercetare. Avem din ce in ce mai multi bani, dar nu si o strategie coerenta si mecanisme de implementare", arata Ovidiu Voicu, coordonator de programe al Fundatiei Soros, cum banii n-aduc fericirea. Presedintele ANCS il contrazice: avem o strategie nationala demarata in 2007, pe sase directii in care se pompeaza bani – resurse umane, idei, parteneriate, inovare, capacitati tehnice si cresterea capacitatii de cercetare a institutelor publice, finantate integral de stat. Strategia centrala este doar pe hartie deocamdata, arata insa Ovidiu Voicu: "Principala problema este lipsa investitiilor in capitalul uman si a unor linii clare de actiune. Nu avem niste obiective clare, nu am ajuns sa spunem: investim intr-un anumit domeniu pentru ca avem o scoala buna acolo". Expertul in politici publice a mai identificat si alte hibe ale cercetarii romanesti, pe langa "autoritatile incompetente": multitudinea de institute care fac aceleasi lucruri, incapacitatea unor cercetatori de a tine sub control managementul unui proiect si dezinteresul companiilor romanesti de a investi in cercetare (rezultatul fiind asa-numitul "exod al creierelor" catre strainii care platesc gras pentru inovatie).
Academicianul Ionel Haiduc socoteste si el ca prin strategia nationala a cercetarii "concuram cu toata Europa" fara a avea un obiectiv precis, domeniile prioritare fiind mediul, sanatatea si materialele noi. In acest timp, rata de succes a cercetatorilor romani ramane foarte mica, circa 20%, atat pentru proiectele interne, cat si pentru cele europene.
Codasi
Conform celui mai recent studiu Eurostat (institutul de statistica al UE), Romania si Cipru sunt codasele Europei in privinta cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare in 2006, alocand mai putin de 0,5% din PIB acestui domeniu. Spre deosebire, prima clasata, Suedia, a alocat in acelasi an 3,82% din PIB. La randul sau, academicianul Ionel Haiduc aminteste ca intr-un raport american anual, publicat de Institute for Scientific Information, cercetarea din Romania se afla "in urma tuturor tarilor europene mai mari si concureaza numai cu Bulgaria". In total, in Romania sunt 104 institute si 14 centre de cercetare pentru care sunt alocate, prin bugetul pe 2008, 2.308 milioane RON, adica 0,7% din PIB. Pentru a incerca sa rezolve criza financiara din acest domeniu, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a anuntat ieri ca cercetarea si inovarea vor primi fonduri in valoare de 646 milioane de euro prin Programul POS CCE.
