Situata pe Malul Dunarii, la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti, noua centrala nucleara a Bulgariei, de la Belene, este un proiect de fabricatie ruseasca, respins timp de aproape 20 de ani, care va rasari intr-o zona inconjurata de trei centre seismice active. Proiectul a fost evaluat de Bulgaria la 4 miliarde de euro. Experti romani in seismologie spun ca pericolul ca un cutremur sa afecteze viitoarea centrala exista, zona aflandu-se in calea undelor de propagare seismica dinspre zona Vrancea, dar si dinspre alte doua zone seismice active, din apropiere de Sofia. Riscul nu este extrem de ridicat, dar contracararea lui depinde exclusiv de calitatea tehnologiei folosite la constructia centralei.
La cutremurul devastator din martie 1977, orasele Zimnicea si Svistov, aflate la cateva zeci de kilometri de Belene, au fost aproape distruse. Organizatia "Terra Mileniul III" considera ca Romania a facut un troc politic cu Bulgaria: noi inchidem ochii la Belene, ei vor face la fel pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. Ministrul Mediului, Attila Korodi, ne-a asigurat insa ca toate obiectiile Romaniei fata de Belene au fost incluse in documentul final care sta la baza centralei Belene. Consortiul ruso-francez Atomstroyexport/ Areva, care va ridica centrala nucleara, a fost acuzat ca vrea sa foloseasca la Belene reactoare depasite tehnic, similare celor de la Cernobal sau Kozlodui. Totusi, surse din domeniul nuclear ne-au asigurat ca "este vorba de noua generatie de reactoare VVER 1000".
Bulgaria nu a renuntat la planurile de a avea o centrala nucleara, chiar dupa ce comunitatea internationala i-a impus sa inchida aproape complet centrala de la Kozlodui, supranumita "bomba cu ceas" a Europei. Dupa ce a fost amanat sau respins timp de aproape 20 de ani, proiectul unei centrale nucleare la Belene, pe malul Dunarii, in dreptul localitatilor romanesti Turnu Magurele si Zimnicea, a intrat in linie dreapta. Principala obiectie a organizatiilor de mediu din Romania si Bulgaria si a unor politicieni din opozitia de la Sofia este riscul ca viitoarea centrala atomica de la Belene sa provoace un dezastru in cazul unui cutremur de pamant.
Cu toate acestea, organizatiile internationale din domeniul nuclear, precum si Comisia Europeana au dat unda verde proiectului bulgaresc. Ministrul Mediului, Attila Korodi, ne-a asigurat ca toate obiectiile si sugestiile Romaniei au fost incluse in documentul final care va sta la baza constructiei centralei de la Belene. "Vom avea dreptul de a monitoriza, impreuna cu partea bulgara, constructia si functionarea centralei de la Belene", a mai adaugat ministrul.
Experti in seismologie si fizica pamantului ne-au confirmat ca riscul seismic de la Belene este real. "Este periculos, dar nu la un nivel foarte ridicat. Toata acea portiune este caracterizata de o seismicitate de suprafata, cu energie ridicata. Zona este activa. Da, din 1977 pana acum a fost o perioada mai linistita. Dar cand faci o centrala nucleara te gandesti la o perioada mult mai mare de timp", spune Victorin Toader, seful laboratorului de avertizare seismica al Institutului Roman de Seismologie Aplicata.
Academicianul Mircea Sandulescu, profesor de geotectonica la Universitatea Bucuresti, ne-a explicat ca, in cazul producerii unui cutremur in Vrancea, centrala atomoelectrica de la Belene s-ar afla pe unda de propagare a seismului care merge spre sud-vestul Romaniei, respectiv pe directia Bucuresti, Turnu Magurele si Zimnicea. In acest caz, profesorul Sandulescu crede ca centrala de la Belene "ar putea sa fie afectata ceva mai mult decat centrala de la Cernavoda", insa zona "nu este cu mult mai periculoasa decat cea in care a fost construita cealalta centrala atomoelectrica a bulgarilor, Kozlodui". Centrala respectiva a fost inchisa aproape complet, pentru ca nu respecta standardele de securitate din domeniul nuclear.
In ciuda acestui risc seismic, specialistii cred ca centrala de la Belene nu ar trebui sa creeze riscuri daca rusii care o construiesc respecta standardele de protectie impotriva cutremurelor. "Este ca o bomba care trebuie protejata. Conteaza, mai degraba, tipul de centrala care va fi construit si daca este proiectata sa reziste", crede seismologul Victorin Toader. Academicianul specialist in geotectonica Mircea Sandulescu este si el de acord: "Singurul lucru care ar trebui verificat e in ce masura proiectul de constructie este suficient de acoperitor din punctul de vedere al rezistentei impotriva cutremurelor". Riscul seismic poate fi diminuat daca spatiul in care sunt montate reactoarele este bine asigurat impotriva cutremurelor, conchid expertii.
Organizatiile de mediu din Bulgaria, Romania, dar si Greenpeace sau WISE au protestat vehement timp de ani de zile impotriva proiectului Belene. Lavinia Andrei, presedinta Fundatiei "Terra Mileniul III", sustine ca Guvernul Romaniei a fost de acord cu centrala bulgarilor chiar daca si-ar fi dat acceptul pe o documentatie in care nu se specifica ce tip de reactor va fi folosit. "E mai mult o chestiune politica, pentru ca si Romania avea nevoie, la randul ei, de acceptul Bulgariei pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. A fost un troc intre cele doua tari." Printre riscurile la care se supune Romania, in urma aprobarii proiectului Belene, se numara posibila distrugere a ecosistemului Dunarii si infestarea solului din zona Teleorman, care este printre cele mai fertile din Romania, explica Lavinia Andrei. "Centrala va fi construita cu spatele la o zona de dealuri. In cazul unui accident, cea mai mare parte a emisiilor vor veni spre Romania, nu spre Bulgaria", adauga presedinta "Terra Mileniul III".
Tehnologia care va fi folosita la Belene a ridicat multe semne de intrebare din partea organizatiilor de mediu.
Firma constructoare ruseasca "Atomstroiexport", despre care s-a scris ca este controlata de gigantul energetic al Rusiei, Gazprom, a castigat in 2006 licitatia cu un proiect de centrala bazat pe reactoarele VVER 1000. Acestea au fost folosite in parte si la centrala de la Cernobil, dar si in Bulgaria, la Kozlodui, si sunt considerate periculoase si depasite tehnic. Surse din domeniul nuclear ne-au asigurat insa ca "VVER 1000, care va fi construit la Belene, este o varianta moderna, foarte imbunatatita fata de generatia veche, care a fost folosita si in Finlanda. Fiti siguri ca nu se va construi niciodata in UE un reactor nuclear care sa nu respecte standardele de siguranta".
Coalitia de mediu din Bulgaria "BeleNE" (NU pentru Belene) a avertizat ca, in cazul in care ar avea loc un dezastru la centrala nucleara de la Belene, intreg ecosistemul Dunarii ar fi distrus, iar in cazul functionarii normale a centralei, ar fi afectat oricum echilibrul termic. Petko Kovachev, directorul Institutului bulgar pentru Politica Mediului, a subliniat ca, inca din anii '80, expertii au recomandat Bulgariei sa renunte la ideea de a construi centrala nucleara in aceasta zona din cauza riscului seismic ridicat, conform agentiei de presa bulgare Novinite. Kovachev a mai adaugat ca raportul privind evaluarea influentei centralei Belene asupra mediului ar folosi, mai degraba, intereselor investitorilor si ar putea crea probleme pentru societate. Kovachev a argumentat ca Belene se afla deasupra unei fisuri formate de Dunare, pe un teren mlastini, la care se adauga si activitatea seismica din zona Vrancea.
» Proiectul Belene
1981 – Guvernul bulgar decide sa construiasca centrala atomo-electrica de la Belene, o localitate din nordul Bulgariei. Proiectul a fost respins in mod constant de fosta Uniune Sovietica, pentru ca zona era considerata cu risc seismic, iar solul, mlastinos din cauza Dunarii.
1990 – Intr-un studiu al Academiei Bulgare de stiinte se recomanda ca proiectul de construire al centralei Belene sa fie amanat din motive economice, sociale si de mediu. La patru ani de la accidentul nuclear de la Cernobil, bulgarii nu isi doreau o "bomba" pe teritoriul lor.
1991 – Constructia centralei este abandonata de guvernul bulgar din lipsa de fonduri, iar proiectul este redus de la sase reactoare la numai doua.
1992 – Executivul bulgar decide sa puna capat definitiv proiectului Belene.
2003 – Primul-ministru bulgar Simeon de Saxa-Coburg-Gotha anunta ca proiectul centralei atomo-electrice de la Belene va fi reluat, urmand sa se contruiasca numai doua reactoare.
2004 – Guvernul bulgar decide sa reactiveze proiectul Belene.
2004 – Organizatiile ecologiste critica raportul privind impactul asupra mediului al centralei de la Belene (Environmental Impact Assessment), care nu ar fi luat in calcul informatiile referitoare la conditiile seismice, nici felul in care urmeaza sa arate reactoarele care trebuie construite.
2006 – Compania Nationala de Electricitate bulgara (NEK) anunta ca centrala de la Belene va fi construita de consortiul ruso-francez Atomstroyexport / Areva NP.
Februarie 2007 – In ciuda protestelor mai multor asociatii ecologiste, Bulgaria anunta intr-o scrisoare destinata Comisiei Europene ca va construi centrala nucleara cu respectarea prevederilor tratatului Euratom.
3 septembrie 2008 – Guvernul bulgar a anuntat oficial demararea constructiei centralei nucleare de la Belene.
» Cutremur
In martie 1977, orasul Svishtov, aflat la 13 km departare de Belene, a fost puternic afectat de cutremurul care a avut epicentrul in zona Vrancea. Seismul a distrus aproape in totalitate orasul Zimnicea, in apropierea caruia se construieste centrala atomoelectrica, si a produs moartea a 120 de locuitori din Svishtov, precum si pagube materiale imense. Compania Nationala de Electricitate bulgara declara insa, in decembrie 2007, invocand un studiu al Institutului de Geofizica derulat pe perioada unui singur an, ca zona unde se va construi centrala nucleara de la Belene este una dintre cele mai linistite din punct de vedere seismic din intreaga Bulgarie, potrivit publicatiei "The Sofia Echo".
Coalitia "BeleNE" (NU pentru Belene), sprijinita de Greenpeace, a acuzat autoritatile bulgare ca ar fi ignorat harta seismica a Europei, precum si avizul negativ dat de Academia de stiinte Bulgara. Aceasta, cu toate ca, in 1991, pentru a inchide proiectul Belene, guvernul Bulgariei a folosit tot datele Institutului de Geofizica, ce confirmau ca exista un risc seismic serios in zona Belene. Pe langa zona romaneasca Vrancea, alte doua centre seismice majore se afla in aceasta regiune: Strazhitsa si Shabla din Bulgaria.
