5.3 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăSpecialCele 4 motive care ne îndepărtează de Schengen

Cele 4 motive care ne îndepărtează de Schengen

Un amestec de temeiuri tehnice şi politice au format un obstacol care blochează aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie la 1 martie. Pentru Bucureşti, este important să obţină rapid un calendar al aderării.

Dacă Wall Street Journal este Biblia oamenilor de afaceri din toată lumea, Financial Times este Biblia birocraţilor de la Bruxelles şi a tuturor celor interesaţi în afaceri europene. Aşa că ieri, când tot ministrul de Externe sau al Afacerilor Europene din UE a deschis FT şi a descoperit un editorial care susţine că amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen „este nedreaptă dar corectă‘‘, atunci toată lumea a ştiut că jocul s-a încheiat: Amânarea este ca şi decisă. Cele două ţări trebuie să caute modalităţi de a controla pierderile. Cum s-a ajuns aici?

Pregătirea tehnică: E vina bulgarilor!

Adoptarea (cu ceva rezerve din partea Franţei, desigur) a tuturor celor opt rapoarte ale grupului de evaluare Schengen pentru România şi amânarea celor pentru Bulgaria în materie de siguranţă terestră dovedesc că, de data asta, din punct de vedere al obligaţiilor tehnice, România şi-a făcut treaba. Din păcate, dacă nu şi-o fac şi bulgarii, ne-am străduit degeaba pentru că suntem legaţi de bulgari şi aderarea nu se poate face decât în tandem. Principala problemă a bulgarilor este graniţa cu Turcia, insuficient securizată pentru a împiedica afluxul de imigranţi ilegali dinspre această ţară spre UE. A doua mare problemă este Grecia, care deşi este membră Schengen, rămâne, totodată, singura ţară din spaţiul de liberă circulaţie care nu se învecinează cu nici o altă ţară membră. Grecia a cerut şi a primit anul trecut sprijin european pentru a controla imigraţia ilegală din Turcia, admiţând că este depăşită de amploarea fenomenului. Aderarea Bulgariei şi României ar putea crea, aşadar, o autostradă a imigraţiei ilegale din Grecia până în inima Europei. Decuplarea României de Bulgaria iar nu este posibilă, pentru că România s-ar trezi în situaţia în care să fie nevoită să securizeze graniţa cu Bulgaria pe Dunăre şi pe uscat,un lucru care nu mai este posibil nici tehnic, nici financiar. Din acest punct de vedere, România este victima întârzierilor şi deciziilor greşite luate de bulgari şi a incapacităţii grecilor. E nedrept, aşa cum recunoaşte şi FT, dar sunt puţine lucruri de făcut.

Corupţia şi reforma Justiţiei: E vina noastră!

Editorialul FT recunoaşte brutal că aderarea la Schengen este singurul „băţ‘‘ rămas în arsenalul UE pentru a face presiuni asupra României şi Bulgariei pentru a accelera combaterea corupţiei şi reforma Justiţiei, deşi admite că includerea Mecanismului de Coperare şi Verificare printre criteriile Schengen (la cererea miniştrilor de Interne ai Germaniei şi Franţei) nu este tocmai dreaptă şi nici măcar de bună credinţă din partea celor doi mari. Cu toate acestea, Financial Times, dar şi o serie de analişti constată că, deşi MCV a fost gândit ca un mecanism de asanare rapidă a Justiţiei din cele două ţări, acum, în cel de-al cincilea an de la aderare, reformele sunt departe de a fi satisfăcătoare. „În România – scrie FT – până şi dorinţa de reformă pare să se fi stins‘‘. Ameninţările lui Ponta la adresa procurorilor şi judecătorilor şi pichetele cu Năstase, Hrebenciuc şi Vanghelie demonstrează că evaluarea FT este prea blândă şi că „dorinţele‘‘ politicienilor români sunt mult mai perverse. Principalul pericol legat de includerea MCV printre criteriile de aderare la Schengen este amânarea pe termen nelimitat a aderării, sau mai exact până la suspendarea MCV. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a cerut luni la Bruxelles, în Consiliul Afacerilor Generale, să se ia o decizie asupra unui calendar al extinderii spaţiului Schengen încă din timpul preşedinţiei ungare, până la 1 iulie 2011. Adoptarea cât mai rapidă a unui calendar ne-ar scuti de discursurile naţionalist-inflamate despre „umilinţa‘‘ la care am fi supuşi de UE şi ar oferi repere clare de acţiune.

Integrarea, şansa ungară

FT recunoaşte că romii din România au fost supuşi anul trecut în Franţa la manifestări de „xenofobie grotescă”. Cu toate acestea, dacă România nu face mai mult în vederea integrării acestora, există şanse ca Franţa să găsească noi obiecţii de adăugat. Baconschi a subliniat necesitatea ca UE să se concentreze asupra integrării sociale a romilor, o chestiune asupra căreia Bruxelles-ul a fost întotdeauna reticent. De data aceasta, şansa Bucureştiului să facă din această problemă una europeană se numeşte preşedinţia ungară care s-a angajat să promoveze tocmai o asemenea strategie colectivă.

Cele mai citite

ANAF elimină obligația depunerii Declarației unice în cursul anului pentru activități noi sau suspendate

ANAF anunță modificări importante prin Ordonanța de Urgență 128/2024: contribuabilii care încep, întrerup sau suspendă o activitate fiscală în cursul anului nu mai sunt...

Protest la Fabrica de Arme Cugir: Angajații cer contracte clare pentru viitorul companiei

Membrii sindicatului „Apărarea” de la Fabrica de Arme Cugir au protestat, joi dimineață, în fața întreprinderii, solicitând stabilitate și transparență, în privința contractelor de...

S-a aflat cauza decesului lui Silviu Prigoană

Omul de afaceri Silviu Prigoană a murit în urma unui infarct – este concluzia medicilor legiști. Procurorul va închide dosarul după ce va analiza...
Ultima oră
Pe aceeași temă