» Rusia si Ucraina au continuat ieri tirada de acuzatii si contraacuzatii, aruncandu-si una alteia responsabilitatea pentru criza generata in livrarile de gaz rusesc catre statele europene
Dupa ce Gazprom a oprit robinetul de gaz pentru Ucraina ca urmare a disputei privind datoriile si pretul platit de Kiev, statele din estul si sud-estul Europei, inclusiv Romania, au inregistrat scaderi de pana la 30% ale volumului de gaz rusesc importat prin Ucraina.
Curtata de ambele parti, dar aflata in pozitia de perdant net in urma conflictului, Uniunea Europeana (UE) ezita sa se implice in disputa Moscovei cu fosta republica sovietica, desprinsa de sub influenta Rusiei o data cu revolutia portocalie din 2004.
Afectata deocamdata numai partial de confruntarea ruso-ucraineana, UE risca sa ramana fara o parte importanta din necesarul de gaze daca cele doua parti nu ajung la un acord intr-un termen rezonabil. 80% din gazul cumparat de UE din Rusia ajunge in statele europene importatoare traversand sistemul de gazoducte aflat pe teritoriul Ucrainei.
Gazprom acuza Kievul ca fura gazul UE
Imediat ce volumul de gaze destinat tarilor europene a scazut la iesirea din Ucraina, Kievul si Moscova au inceput schimbul de acuzatii, fiecare incercand sa atraga de partea sa blocul comunitar – "victima colaterala" a divergentelor energetice dintre Moscova si Kiev – prin declaratii si vizite-fulger in capitalele statelor UE.
La fel ca la inceputul anului 2006, cand divergente ruso-ucrainene similare au afectat serios aprovizionarea cu gaze a UE, monopolul rusesc Gazprom a acuzat ieri Ucraina ca fura din gazele desintate europenilor, deturnand, de la 1 ianuarie pana ieri, circa 50 de milioane de metri cubi – echivalentul necesarului de gaz in timpul iernii al unui stat precum Ungaria. Ucraina, la randul sau, a respins acuzatiile, diferitele surse de la Kiev explicand scaderile din livrarile catre restul Europei fie prin problemele tehnice generate de taierea livrarilor pentru Ucraina, fie vorbind de o decizie intentionata a Gazprom menita sa denigreze Kievul.
Replica rusa a venit la fel de prompt, monopolul de stat al gazului anuntand ca va actiona Ucraina la Curtea de Arbitraj din Stockholm pentru furtul din conducte si neonorarea contractelor de tranzit catre restul Europei, semnate in 2002. Gazprom a solicitat, de asemenea, UE sa monitorizeze tranzitul de gaz prin Ucraina, promitand totodata ca va suplimenta livrarile deficitare catre statele afectate pe rute care ocolesc Ucraina.
Conflictul privind tranzactiile cu gaz Kiev-Moscova, provocat sau cel putin alimentat de tensiunile politice dintre cele doua tari, a avut la baza neplata unei datorii de circa doua miliarde de euro pe care Ucraina o are fata de Gazprom, dar si negocierile tensionate privind noile contracte de import-export. Gazprom a oferit Ucrainei un pret de 250$ pe mia de metri cubi pentru noile contracte, fata de 179$ cat a platit pana la sfarsitul lui 2008. Refuzul ucrainean si escaladarea confruntarii au inrautatit oferta ruseasca – Gazprom cere acum 450$, subliniind ca pretul mediu platit de statele UE este 418$.
» Sud-estul Europei, cel mai afectat
Cele mai afectate de conflictul ruso-ucrainean sunt statele din sud-estul Europei. Directorul Transgaz, Ioan Rus, a declarat ca livrarile catre Romania sunt cu 30% mai mici decat cele prevazute in contract. Grecia primeste doar patru milioane de metri cubi de gaz pe zi din Rusia, cu doua milioane mai putin decat normal. In Bulgaria, cantitatea de gaz livrata de Rusia a scazut cu 10-15%. si volumul de gaz rus care tranziteaza Bulgaria cu destinatia Turcia, Grecia si Macedonia este mai mic. In Croatia, livrarile de gaz din Rusia au scazut cu 7,5%. Directorul companiei sarbe Srbijagas a avertizat ca este posibila o reducere a livrarilor de gaz catre Serbia. Temeri similare se manifesta in Bosnia. Gazprom a acuzat compania ucraineana Naftogaz nu doar ca fura din gazul care tranziteaza Ucraina, ci si ca a inchis Orlovska, statie care alimenteaza cu gaz Balcanii.
In Polonia si in Ungaria, unde la inceputul crizei se inregistrase o scadere a livrarilor de pana la 11%, situatia s-a imbunatatit, responsabilii polonezi anuntand ca pierderile in privinta cantitatii de gaz ce tranzita Ucraina au fost compensate de cresterea livrarilor prin Belarus. In Cehia, unde volumul de gaz provenit din Rusia scazuse cu 5% duminica, situatia a revenit la normal ieri. Gazprom a suplimentat cantitatea de gaz livrata prin Belarus, prin conducta Blue Stream, si din depozitele sale din Europa. Germania si Franta au anuntat ca nu sunt afectate. Comisia Europeana a declarat ca s-au inregistrat nereguli, dar nu exista "un pericol imediat" pentru consumatori, nivelul stocurilor ramanand ridicat.
» Motivele crizei, subiect de speculatii
Dincolo de motivatia oficiala avansata de partea rusa, conform careia conflictul cu Ucraina e de natura strict comerciala, confruntarea Kiev-Moscova genereaza o avalansa de speculatii cu privire la adevaratele mobiluri ale crizei. Ca si in 2006, aliatii presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko sustin ca Kremlinul foloseste gazul ca arma politica, neavand ca obiectiv decat rasturnarea regimului prooccidental instalat la Kiev in urma revolutiei portocalii. BBC a identificat si alte teorii. Una dintre ele sustine ca prin discreditarea Ucrainei ca ruta de transport, Rusia ar viza intarirea perspectivelor construirii gazoductului Nordstream prin Marea Baltica, proiect ruso-germano-olandez amenintat in prezent de criza financiara.
O alta teorie ia in calcul tensiunile dintre presedintele ucrainean si premierul Iulia Timosenko, cei doi urmand sa se confrunte la sfarsitul anului in alegeri prezidentiale. Moscova, care ar prefera-o pe Timosenko – dupa cum sustin autorii acestui scenariu –, ar viza escaladarea crizei pentru a-i da ocazia lui Timosenko sa o rezolve spectaculos in ultima clipa, marindu-i astfel sansele la viitoarele alegeri.
