Aproape 20 de clădiri care fac parte din averea lui Costică Costanda vor fi scoase la licitație, aceasta fiind cea mai mare executare silită din România. Prețul de pornire se ridică la 43 de milioane de euro, potrivit Digi24.
Omul de afaceri va fi executat silit după ce și-a garantat un împrumut bancar cu terenul pe care este construit ansamblul imobiliar cunoscut sub numele de “Satul francez”.
Ca urmare, terenul de 29.000 de metri pătrați, precum și cele 17 vile, o creșă și o sală de sport construite pe el vor fi scoase la licitație în data de 20 martie. Prețul de pornire este de 191.303.678 de lei. Garanția de participare la licitație este de 10 la sută din prețul de pornire, adică peste 19 milioane de lei.
Datorită sumelor foarte mari de bani, aceasta este cea mai mare executare silită din România post-decembristă.
În cazul în care nu se va găsi niciun doritor care să cumpere terenul, licitația se va repeta.
Constanda a cumpărat, acum circa 18 ani, dreptul litigios asupra a 3,3 ha din Satul Francez. În 2003, Primăria Capitalei i-a dat omului de afaceri la schimb pentru Sat, unde deţinea construcţii, aceeaşi suprafaţă în Parcul Bordei. Pentru că a vrut să construiască locuinţe în zonă, iar primăria s-a opus fiindcă era spaţiu verde, Constanda s-a adresat instanţei. După cinci ani, instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând Consiliul General să-i plătească 18 milioane de euro despăgubire. CGMB a vrut să evite plata despăgubirii şi în schimbul Parcului Bordei i-a dat 2,8 hectare în Satul Francez, obligându-se să-i aprobe un plan urbanistic zonal pentru a putea construi acolo.
În decembrie 2013, omul de afaceri a cerut Primăriei Sectorului 1 eliberarea a două certificate de urbanism, cu scopul de a începe construcții în parc, invocând prevederile Planului Urbanistic Zonal, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269/2007, care îi permitea să construiască blocuri cu regim de înălțime P+11 etaje.
Cu toate acestea, Primăria Sectorului 1 s-a opus eliberării certificatelor, pe motiv că este în afara legii, întrucât terenurile deținute de Constanda fac parte din zona spații verzi, potrivit Planului Urbanistic General (PUG), aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269/2000.
Potrivit unui comunicat de presă remis redacției, „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută”.
Mai mult, sursa citată precizează că două terenuri din Parcul Bordei au fost declarate de utilitate publică, iar Ministerul Mediului și Pădurilor a fost desemnat să efectueze procedurile de expropriere.
„Întrucât ministerul de resort a tergiversat efectuarea exproprierii, Consiliul Local Sector 1 a dat în judecată ministerul. În anul 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis acțiunea administrației locale a Sectorului 1 și a obligat Ministerul Mediului și Guvernul României să îndeplinească procedurile de expropriere. Menționăm că, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 170/2008, Planul Urbanistic Zonal din 2007, care dădea dreptul de construire în Parcul Bordei, și-a încetat valabilitatea”, informează Primăria Sectorului 1.
În septembrie, Costică Constanda a notificat Primăria Sectorului 1 și a solicitat eliberarea de noi certificate de urbanism pentru terenurile din Parcul Bordei, invocând o lege care prevede că „dacă au trecut mai mult de doi ani de la declararea utilității publice a terenurilor și acest lucru nu s-a materializat, se repun în drept documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism aflate în vigoare la data declarării utilității publice, respectiv PUZ 2007, care îi dădea dreptul de construire”. În acest caz, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că legea invocată nu se aplică.
Tot în 2015, Costică Constanda a dat în judecată atât Primăria Sectorului 1, cât și pe semnatarii certificatelor de urbanism pentru cele două terenuri pe care le deține în Parcul Bordei. Omul de afaceri solicită anularea certificatelor de urbanism emise de Primăria Sectorului 1 și emiterea unor noi certificate, conform PUZ-ului din 2007. În plus, Constanda mai solicită obligarea semnatarilor certificatelor de urbanism, care s-au opus construirii, la plata unor penalități de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Cauza este pe rolul Tribunalului București.
