În România, două din patru femei, cu vârsta cuprinsă între 21 și 45 de ani, sunt diagnosticate zilnic cu fibrom uterin. Peste 90% din aceste cazuri pot fi tratate minim invaziv prin embolizare, însă în țara noastră doar 2% dintre femei beneficiază de un astfel de tratament.
În prezent, în România, cea mai frecventă metodă pentru tratarea fibromului uterin este histerectomia, urmată de miomectomie și embolizare.
Histerectomie vs miomectomie vs embolizare
Histerectomia presupune o intervenție chirurgicală clasică de îndepărtare a fibromului uterin împreună cu uterul. În cazul histerectomiei, riscul de recidivă nu există deoarece uterul este extirpat complet, dar femeile care apelează la această metodă terapeutică nu mai pot rămâne însărcinate.
Miomectomia presupune înlăturarea chirurgicală a fibromului uterin, dar fără extirparea uterului. Aceasta nu rezolvă însă cazurile de polifibromatoză, fiind imposibilă îndepărtarea tuturor fibroamelor simultan cu reconstruirea uterului, astfel încât acesta să își păstreze fertilitatea. De asemenea, în cazul miomectomiei, rata de recidivă este destul de mare, de 25-60%.
Embolizarea presupune întreruperea fluxului de sânge către fibromul uterin prin metode minim-invazive ce țin de radiologia intervențională. Femeile care apelează la această metodă terapeutică își păstrează integritatea fizică și funcția reproducătoare, iar riscul de recidivă în cazul embolizării este de sub 5%. “În realitate, fibromul uterin se tratează doar prin miomectomie și embolizare. Histerectomia nu poate fi considerată o metodă terapeutică pentru că presupune amputația organului afectat – uterul. Aceasta este cea mai răspândită metodă, deși nu reprezintă cea mai bună soluție, deoarece este cea mai simplă”, spune Iulian Pleșcan, manager de operațiuni în cadrul Centrelor de Excelență ARES.
Lipsă de informare
În România, se optează pentru intervenția chirurgicală clasică, în detrimentul chirurgiei laparoscopice, deoarece sunt puțini medici care știu să efectueze o intervenție de embolizare, iar în spitale nu există echipamentele necesare. În plus, de cele mai multe ori, femeile nu sunt suficient de bine informate cu privire la metodele terapeutice de tratare a fibromului uterin.
“În ultimii zece ani, numărul de histerectomii a scăzut constant, pe măsură ce pacientele au realizat că au dreptul la o informare completă și corectă, precum și la propria alegere. Nouă din zece femei corect informate asupra tuturor opțiunilor terapeutice disponibile, optează pentru embolizare”, spune Iulian Pleșcan.
România se plasează pe primul loc în Europa, prin intermediul Centrelor de Excelență ARES, ca experiență și număr de cazuri tratate minim invaziv, cu aproximativ 500 de intervenții pe an.
Ce înseamnă mai exact embolizarea
“Embolizarea presupune injectarea de material emboligen în arterele ce asigură hrănirea cu sânge a fibroamelor. Anestezia este doar locală și presupune injectarea de soluție cu Xilina la locul puncției; pacienta poate pleca din spital în 24 de ore de la intervenție”, explică dr. Rareș Nechifor, medic primar radiolog cu competență în radiologie intervențională, în cadrul Centrelor de Excelență ARES.
Această metodă terapeutică are multe avantaje: este minim invazivă, nu presupune anestezie sau incizii, implică o spitalizare de 24 de ore și o recuperare de doar câteva zile, iar pacientele își păstrează fertilitatea. Pentru a beneficia de această metodă terapeutică, femeile trebuie să îndeplinească o serie de condiții: acestea trebuie să aibă până în 50 de ani, să nu se afle la menopauză, să nu fie însărcinate și uterul per ansamblu să nu depășească 20 cm.
“Costurile embolizării sunt ușor mai reduse decât cele ale unei terapii clasice, dacă luăm în calcul și perioada de recuperare necesară după intervenția chirurgicală. Problema principală rămâne însă cine plătește tratamentul în condițiile în care în România prea puține persoane au o asigurare privată de sănătate. În prezent, statul (CAS-ul) plătește mai mult pentru o procedura mai veche, mai agresivă și mai riscantă. În America, toate asigurările de sănătate preferă embolizarea, fiind o procedură mai ieftină, cu recuperare mult mai rapidă și cu un risc mult mai mic de complicații”, explică Iulian Plescan, manager de operațiuni în cadrul Centrelor de Excelență ARES.
Alte metode de tratament
Tratamentul medicamentos în cazul fibromului uterin este, de regulă, de natură hormonală și are doar rol adjuvant pentru intervenția chirurgicală – miomectomie sau histerectomie. Perioada maximă de administrare a unui astfel de tratament este cuprinsă între 3 și 6 luni datorită efectelor secundare induse. Tratamentul naturist reușește uneori ținerea sub control a simptomatologiei asociate, în principal a sângerărilor. De multe ori însă fibroamele continuă să crească semnificativ. Orice femeie ce urmează un astfel de tratament trebuie să facă o ecografie de control la intervale de trei luni pentru a verifica eficiența tratamentului.
Cum se depistează fibromul uterin
Depistarea fibromului uterin este posibilă uneori prin control clinic (tușeu vaginal), dar recomandarea medicilor este efectuarea unei ecografii abdominale, transvaginale sau a unui RMN pelvin pentru confirmarea prezenței, numărului, dimensiunilor, poziției, și gradului de vascularizație a formațiunilor.
Nu este indicată efectuarea de CT abdominal – investigația nu este relevantă în cazul fibromului uterin, iar în plus, doza de radiații primită în timpul ei nu este una de neglijat.
Unul din patru cazuri de fibrom uterin este simptomatic, manifestându-se prin sângerări semnificative atât în timpul menstruației, cât și între menstre, ce în timp duc la scăderea nivelului de hemoglobină din sânge și, ulterior chiar la instalarea anemiei.
Infertilitatea este cea mai gravă consecință a netratării în timp a fibromului uterin, pe lângă presiunea pe organele interne aflate în vecinătatea fibromului, presiune ce provoacă urinari frecvente, constipație, dureri abdominale sau dureri lombare cu iradieri în membre.
