Substratul acordului de cooperare semnat între cele două ţări, ieri, la Constanţa, este modul în care România îşi poate ţine departe de Franţa romii.
Ambasada Franţei în România, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Consiliul Judeţean Constanţa şi Municipiul Constanţa organizează în aceste zile, în Constanţa, cea de-a patra ediţie a Forumului Cooperării descentralizate România – Franţa. Au trecut şase ani de la precedenta ediţie, iar ieri s-a semnat un protocol de colaborare. Scopul: ”de a găsi soluţii comune la provocările partajate de comunităţile franceze şi române, într-un context european”.
Ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, a precizat care au fost temele de colaborare. În primul rând, comunităţile locale din cele două ţări vor colabora pentru dezvoltarea economică.
”Fără aceasta, Europa nu va putea trăi mai bine”, a spus ambasadorul. În opinia sa, trebuie conlucrat pentru ca atractivitatea din teritorii să crească, astfel încât oamenii să nu mai fie tentaţi să plece în străinătate: ”Colectivităţile au diverse provocări, care ţin de păstrarea populaţiei în respectivele teritorii, pentru ca cetăţenii să nu plece în străinătate” Celelalte teme se referă la gestionarea serviciilor publice, precum şi la coeziunea socială. ”Într-o Europă în criză economică, e foarte important ca la nivelul comunităţilor locale să se aibă loc integrarea populaţiei defavorizate”, a declarat ambasadorul. Ambasadorul Franţei a mai precizat că acordul dintre cele două ţări se referă şi la ”un aspect delicat”.
”Acordul se referă şi la urbanismul şi protejarea patrimoniului, se au în vedere aspecte legate de incluziunea socială, de construcţii, dar şi de locuinţe pentru cei defavorizaţi”, a preciat ambasadorul. Acesta va vizita, în cursul zilei de astăzi, cartierul de locuinţe sociale Henri Coandă, construit de Primăria Constanţa pentru persoanele defavorizate.
250 de parteneriate
Ambasadorul Franţei a precizat că între colectivităţile locale din Franţa şi România există 600 de proiecte de colaborare, din care 250 sunt active. ”Pentru Franţa cifra înseamnă cea mai activă cooperare descentralizată cu un stat european. Ce înseamnă cooperare descentralizată? Crearea unor parteneriate între colectivităţile locale pentru a ne apuca de proiecte comune. Întâlnirea de astăzi ar trebuit să ne ajute să aducă acele instrumente de care e nevoie pentru a ajuta cooperarea dintre autorităţile franceze şi cele române”, a spus ambasadorul Franţei.
”Nu putem primi toată mizeria din lume”
De-a lungul ultimilor ani, oficialii francezi s-au întrecut în declaraţii dure la adresa românilor care ajung în Franţa. În luna februarie, chiar preşedintele francez Francois Hollande spunea, la un post francez de televiziune, că există o problemă care trebuie rezolvată.
„Nu putem accepta ca aceste populaţii să fie alungate din ţara lor, mutate şi să vină în Franţa pentru a se refugia, în condiţiile în care (ele) nu pot susţine o activitate economică”, spunea preşedintele francez. „Nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pâmântului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate. Franta are partea sa în materie de azil, în materie de inserţie, dar mesajul este clar: fermitatea”, afirma, la finele anului trecut, ministrul francez de Interne Manuel Valls, citat de AFP. Potrivit lui Hollande, în Franţa trăiesc circa 15.00o de romi veniţi din România şi Bulgaria. Recent, România a fost catalogată drept un „stat infractor” de către un deputat francez. Acesta făcea referire la ”miliardele de euro” pe care România le primeşte pentru integrarea rromilor.
Schimbare de mentalitate
”Românii fac discriminare pozitivă. Au rezervat locuri la şcoală, colegiu, liceu, universitate pentru copiii romi, însă aceste locuri sunt goale. Sub presiunea europeană, România şi Ungaria au elaborat legi şi reglementări în favoarea tuturor minorităţilor. Juridic, romii nu sunt discriminaţi, însă trebuie schimbate mentalităţile şi felul în care îi privesc românii. Romii au nevoie de copiii lor pentru a lucra în agricultură sau pentru a cerşi şi pentru a le asigura viitorul. Când vor înţelege că va fi mai bine să-i trimită la şcoală, problema va fi rezolvată”, a declarat zilele trecute, citat de Agerpres, ambasadorul Phillippe Gustin.
