Concluziile experţilor europeni privind progresele făcute de România în materie de justiţie vin anul acesta într-un climat tensionat de escaladarea crizei politice generate de asaltul Guvernului Ponta şi al USL asupra statului de drept. Documentul este unul crucial inclusiv pentru şansele României de aderare la spaţiul Schengen.
Comisia Europeană va publica miercuri un raport de evaluare crucial privind progresele înregistrate de România la capitolul justiţie, concluziile experţilor de la Bruxelles fiind extrem de importante, inclusiv din perspectiva aderării României la spaţiul Schengen. Până atunci însă, la Bucureşti autorităţile se aşteaptă ca monitorizarea Comisiei să continue, iar ministrul de resort, Titus Corlăţean, a formulat cât se poate de clar această eventualitate, într-un interviu acordat recent Agenţiei France Presse: „În legătură cu rapoartele Comisiei Euroepne, România nu se aşteaptă ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să fie anulat în acest moment”.
Dar evoluţiile fulgerătoare din ultimele săptămâni de pe scena politică fac să sporească temerile Guvernului legate de cuprinsul raportului final, în condiţiile în care Comisia Europeană va include şi referiri la acţiunile în forţă ale USL la adresa unor instituţii-cheie din statul de drept. Avertismente în acest sens au fost transmise autorităţilor române încă din prima săptămână a lunii iulie., chiar de putătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray. Pe acest fond, Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a venit cu o interpretare proprie asupra elementelor noi, generate de contextul actual, pe care raportul CE le va include. Invitat sâmbătă la Antena 3, Corlăţean s-a arătat îngrijorat de faptul că va exista „o adăugare politică la un document ce trebuie să fie strict tehnic” şi că „unii vor folosi concluziile politice” din raport pentru a îngreuna aderarea României la spaţiul Schengen. O „adăugare” pe care oficialul român o consideră legată de aspecte „incorecte faţă de situaţia reală din România”.
Schimbările de la DNA
şi Parchetul General
Dar îngrijorările Comisiei Europene şi ale şefilor de state din UE faţă de viteza şi modul în care Guvernul şi Parlamentul au abordat rolul Curţii Constituţionale, suspendarea preşedintelui sau demiterea Avocatului Poporului şi a şefilor celor două Camere din Parlament sunt cât se poate de reale. Cu toate că oficiali guvernamentali de cel mai înalt rang, printre ei şi ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, au încercat să minimalizeze reacţiile venite din Occident şi au declarat că statele europene sunt prost informate sau dezinformate de către apropiaţii lui Traian Băsescu, temerile au continuat să curgă. Mai mult, la sfârşitul acestei săptămâni, preşedintele CE, Jose Barroso, i-a transmis premierului Victor Ponta un document în 11 puncte, în care îi solicită inclusiv să amâne numirea unor procurori-şefi la Parchetul General şi DNA, pe perioada interimatului lui Crin Antonescu.
Or, legat de înlocuirea Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Daniel Morar, este de remarcat că raportul de monitorizare al Comisiei Europene urmează să fie dat publicităţii la doar o săptămână după izbucnirea scandalului „Bălan-Sâmpetru”, privind negocierea subterană a celor două funcţii între grupuri de interese din justiţie şi USL. Ancheta procurorilor DNA ar putea zdruncina din temelii România, în condiţiile în care activitatea celor două parchete este considerată vitală pentru bunul mers al justiţiei.
Perspectiva Schengen
La începutul lunii februarie, Comisia Europeană a adoptat două rapoarte MCV pe justiţie: unul pentru România şi un altul pentru Bulgaria. Documentul releva la acel moment că Bucureştiul a progresat la mai multe capitole şi, în ciuda unor restanţe, nota generală a fost mai bună decât cea acordată Sofiei. Prin vocea purtătorului de cuvânt, Mark Grey, Comisia Europeană sugera în februarie că remarcele cuprinse în concluziile documentului nu ar trebui speculate de alte state pentru a împiedica aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Totuşi, Olanda a interpretat raportul într-o cheie proprie, cerând două rapoarte MCV consecutive care să reflecte „progrese sustenabile în combaterea corupţiei şi crimei organizate”, iar asta în contextual în care ministrul de Externe, Ben Knapen, admitea că s-au făcut progrese, mai ales în România. Or, privite încă o dată în această lumină, concluziile raportului aşteptat pentru mijlocul săptămânii în curs vor fi extrem de importante în perspectiva cooptării României în spaţiul Schengen. Dar, având în vedere criza politică prin care trece România şi care a prins la mijloc justiţia, pe termen lung lucrurile s-ar putea complica. Acum câteva zile, comisiarul european pe Justiţie, Viviane Reding, nu a exclus, la nivel personal, posibilitatea ca Executivul UE să continue „câţiva ani” supravegherea statului de drept în România, „cu consecinţele pe care acest lucru le-ar avea” asupra integrării ţării în Spaţiul Schengen.
„Titus Corlăţean, în momentul de faţă, încearcă să ne sugereze că raportul urmează să aibă şi părţi critice la adresa stării de fapt a reformei Justiţiei în România. (…) Eu mă bucur că domnia sa devine conştient că acţiunile politice susţinute de Guvern în ultima vreme, referitoare la încălcarea gravă a Constituţiei, a legislaţiei în vigoare, la demonetizarea instituţiilor statului de drept, la fragilizarea statului în ansamblu, decredibilizarea în exterior, capătă reflex în acest raport de ţară.” Mihai Răzvan Ungureanu, liderul Iniţiativei Civice de Centru-Dreapta (ICCD)
Lista lui Barroso
La sfârştiul săptămânii, Comisia Europeană i-a transmis premierului Victor Ponta, potrivit RFI, o listă în mai multe puncte, în care solicită Bucureştiului să continue în direcţia respectării statului de drept. În timp ce preşedintele interimar, Crin Antonescu, s-a arătat iritat şi a răspuns prompt că România nu primeşte ordine, premierul Victor Ponta a declarat că a răspuns deja solicitărilor Comisiei Europene, precizând că au fost întrebări, şi nu cerinţe, şi arătând că nu s-a simţit foarte bine că a fost pus „la zid” doar pentru că România are o imagine proastă din cauza preşedintelui suspendat Băsescu.
1. Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice).
Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38.
Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41.
Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă.
Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare.
Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.
Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare.
2. Redarea încrederii.
Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv.
Nici o numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anticorupţie.
Nici o graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii.
Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile.
Demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt.
