La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Constanţa era de 684.082 persoane, din care 350.735 femei (51,3%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 31,1 mii persoane (din care 14,3 mii femei), potrivit datelor publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică din Constanţa.
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 283,9 mii persoane (municipiul Constanţa). Deşi rezultatele parţiale, de anul trecut, situau Năvodariul pe locul secund în ceea ce priveşte numărul de locuitori, clasamentul final este altul. Astfel, municipiul Constanţa este urmat, în ordine, de municipiul Medgidia (39,8 mii persoane), municipiul Mangalia (36,4 mii persoane) şi oraşul Năvodari (33,0 mii persoane).
Comunele cu cel mai mare număr reprezentând populaţia stabilă sunt: Valu lui Traian (12.376 locuitori), Cumpăna (12.333 locuitori), Mihail Kogălniceanu (9.978 locuitori), Lumina (8.948 locuitori), Cobadin (8.779 locuitori), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Dumbrăveni (552 locuitori), Vulturu (625 locuitori), Grădina (1.050 locuitori), Horia (1.115 locuitori), Saraiu (1.282 locuitori).
În municipii şi oraşe trăiesc 471,0 mii persoane, reprezentând 68,8% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Copiii, 16% din populaţie
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţineau o pondere de 16,1% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15-24 ani) reprezenta un procentaj de 12,0%, persoanele mature (25–64 ani) formau majoritatea (58,2%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 13,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţineau o pondere de 0,9% în totalul populaţiei stabile.
Numărul rromilor aproape s-a dublat
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 625,9 mii persoane (din totalul celor 684,1 mii persoane). S-au declarat români 570,8 mii persoane (91,2%). Populaţia de etnie turcă înregistrată la recensământ a fost de 20,8 mii persoane (3,3%), iar numărul celor care s‑au declarat tătari a fost de 19,6 mii persoane (3,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 3.000 sunt: romi (8,6 mii persoane) şi ruşi-lipoveni (3,6 mii persoane). Faţă de recensământul din anul 2002 s-au înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 0,84% la 1,37%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie ruso-lipoveană (de la 0,74% la 0,57%).
Potrivit liberei declaraţii a celor 625,9 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 92,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 3,0% din persoane limba turcă reprezintă limba maternă; iar limba tătară a reprezentat limba maternă pentru 2,8%, din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile romani şi rusă reprezintă (împreună) limba maternă pentru 1% din populaţia stabilă pentru care este disponibilă această informaţie. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,3% din populaţia stabilă.
