Un nou scandal este pe cale să izbucnească în oraşul Sebeş, judeţul Alba. Compania cu capital austriac Kronospan a reluat demersurile legale pentru amenajarea unei noi fabrici de formaldehidă în oraş. Iniţiativa vine după ce conducerea Kronospan a fost obligată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să demoleze o fabrică de
formaldehidă, cu o capacitate identică de producţie cu cea a instalaţiei pe care doreşte să o autorizeze acum, pe care compania austriacă a construit-o pe un teren unde deţine deja o altă unitate de producţie.
De altfel, ideea construirii fabricii de formaldehidă a stârnit proteste ale localnicilor, care spun că această substanţă chimică ar fi cancerigenă şi extrem de dăunătoare pentru mediul înconjurător. În anul 2007 a avut loc un referendum local pe tema formaldehidei.
Din cei 6.957 de participanţi, 6.794 de votanţi au fost împotriva deschiderii instalaţiei, dar cu toate acestea referendumul a fost invalidat din cauza prezenţei scăzute la urne. Au existat şi proteste de stradă ale localnicilor din Sebeş îndreptate împotriva intenţiei companiei.
În plus, unul dintre oncologii din Alba Iulia, dr. Răzvan Curcă, care a tratat trei muncitori de la Kronospan Sebeş, a declarat că există posibilitatea unei legături directe între expunerea îndelungată la formaldehidă şi apariţia cancerului.
Declaraţiile au fost contestate, iar medicul a fost ameninţat cu judecata. Totuşi, până în prezent nu a existat un proces împotriva acestuia, potrivit portalului instanţelor din judeţul Alba.
Dezbatere publică neştiută
Potrivit unui anunţ postat pe site-ul Kronospan Sebeş, la Sibiu, la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, a avut loc recent o dezbatere publică legată de intenţia companiei de a construi o nouă instalaţie de producere a formaldehidei.
Este vorba de o instalaţie cu o capacitate de 60.000 de tone pe an. Organizarea dezbaterii publice este o etapă obligatorie, impusă de mediu, înainte de avizul pe care trebuie să îl emită agenţia din subordinea Ministerului Mediului. Teoretic, scopul acestor dezbateri este cel de asigurare a trans-parenţei.
Autorităţile locale nu ştiu nimic
Însă de data aceasta dezbaterea a avut loc la Sibiu, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre localnici nu ştiu de proiect. Sau cel puţin aşa spune viceprimarul din Sebeş, Adrian Bogdan.
„Nu ştiu nimic legat de vreun demers care să repună pe tapet problema instalaţiei de formaldehidă. Tot ceea ce ştiu este că cei de la Kronospan au construit o asemenea fabrică, au adus toate instalaţiile, însă nu a func-ţionat nici o secundă, pentru că au fost obligaţi, de către instanţă, să o demoleze şi să readucă terenul în starea sa iniţială”, a spus viceprimarul Adrian Bogdan.
La rândul lor, activiştii de mediu din judeţul Alba, care s-au opus vehement proiectului, par să fie luaţi prin surprindere de dezbaterea care a fost organizată în alt judeţ.
„Este o procedură incorectă, prin care se forţează legea. Scopul acestor dezbateri este acela de a informa şi de a implica populaţia direct vizată şi care va avea cel mai mult de suferit dacă acest proiect va fi pornit. Nu este normal ca o astfel de dezbatere să fie organizată în capitala unui alt judeţ, câtă vreme locuitorii din Sebeş vor fi expuşi efectelor formaldehidei, nu cei din Sibiu”, a spus un activist de mediu din Alba Iulia.
La Sebeş ar urma să fie organizată o dezbatere pe data de 15 septembrie.
Printre activiştii de mediu din Alba Iulia şi din Sebeş circulă şi o altă ipoteză: conducerea companiei ar dori să profite de haosul generat de alegerile locale de anul viitor şi să încerce să obţină aprobarea autorităţilor locale, dornice să arate cum aduc ele câteva sute de noi locuri de muncă în oraşul ardelenesc. Kronospan Sebeş, care are 550 de angajaţi, este una dintre cele mai mari companii care funcţionează în zonă.
Ce spun documentele Kronospan
Pe de altă parte, reprezentanţii companiei cu capital austriac au redactat un raport, alcătuit de angajaţii Kronospan, care ar arăta că temerile ecologiştilor ar fi nejustificate. Proiectul, depus sub sigla Kronochem, o altă companie din grup, presupune construirea noii instalaţii de producere a formaldehidei în baza unui proiect din anul 2001, revizuit în anul 2006, şi care presupune înlocuirea unei instalaţii cu o capacitate de producţie de 30.000 de tone pe an cu cea nouă, care va avea o capacitate dublă.
Raportul de impact asupra mediului arată că noua instalaţie ar fi necesară pentru că ar fi crescut cererea de plăci lemnoase produse de Kronospan Sebeş şi că o creştere a producţiei face necesară creşterea producţiei de formaldehidă, care este materia primă folosită pentru răşinile utilizate de Kronospan. Acelaşi document mai arată că aducerea formaldehidei din altă parte ar fi nerentabilă, deoarece ar creşte costurile cu 40 la sută şi „nu prezintă securitate tehnico-economică”.
Unii localnici spun că acest proiect nu ar fi altceva decât reluarea într-o formă nouă a vechii iniţiative. Şi asta în condiţiile în care membrii comunităţii locale s-au opus iniţiativei din răsputeri şi au organizat chiar şi un referendum local pe această temă.
„Cel mai mare câştig a fost acela că nu a fost, în cele din urmă, permisă funcţionarea noii fabrici de formaldehidă, iar compania a fost determinată să instaleze filtre suplimentare, care să reducă poluarea produsă de instalaţiile deja existente”, spune viceprimarul Adrian Bogdan.
Dispută veche
Toată disputa legată de Kronospan Sebeş a pornit după ce Consiliul Local Sebeş, cu 10 voturi pentru şi 8 abţineri, a aprobat PUD-ul referitor la cea de-a doua instalaţie de producere a formaldehidei cu o capacitate de 60.000 de tone anual, de pe platforma industrială a companiei austriece Kronospan.
Finisată la momentul respectiv în proporţie de 90%, cu o investiţie de 10 milioane euro, construcţia instalaţiei a început la sfârşitul lui 2006, fără ca firma cu capital austriac să fi obţinut un aviz de mediu sau o autorizaţie de construcţie. Acest fapt a determinat ca inspectorii de mediu să amendeze firma în repetate rânduri şi să dispună demolarea instalaţiei.
Planul Urbanistic de Detaliu şi autorizaţiile de mediu nu au reprezentat însă singurele probleme întâmpinate de către companie. Cum criza financiară a afectat domeniul construcţiilor, indirect şi pe cel al producţiei de mobilier, în februarie 2009 Kronospan anunţa că va întrerupe producţia de MDF. O cincime din cei 550 de angajaţi a fost trimisă în şomaj tehnic. În aceeaşi lună însă compania a repornit producţia de PAL întreruptă în cursul lunii ianuarie 2009.
Compania austriacă Kronospan şi-a început activitatea în 1897 ca producător de produse stratificate pe bază de lemn, apoi şi-a extins activitatea şi pe alte continente. În România, Kronospan este, totodată, şi cel mai mare producător de plăci aglomerate, iar investiţia firmei depăşeşte 250 milioane euro. În Sebeş, aceasta a cumpărat de la grupul italian MD Fratti, în 2004, cele două fabrici, de PAL şi, respectiv, de MDF.
SUBSTANŢĂ
Ce este formaldehida?
Formaldehida este una dintre cele mai puternice substanţe chimice. Soluţia apoasă a formaldehidei este cunoscută sub numele de formol. Substanţa a fost sintetizată în secolul XIX şi este folosită în producţia de răşini. Există medici şi biologi care spun că această substanţă poate avea efect cancerigen în condiţiile expunerii oamenilor la o cantitate semnificativă de formaldehidă un timp îndelungat.
