Preşedintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, spune că principalele obiective pentru mandatul noii conduceri a CMR sunt recunoaşterea importanţei medicinii de familie, o mai bună înţelegere între medici și pacienţi şi o atitudine ”elastică” în relaţia cu Ministerul Sănătății și CNAS, informează Mediafax.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că mandatul actualei conduceri, început în urmă cu o lună, se va încheia în luna decembrie, când vor fi organizate alegeri, însă până atunci conducerea Colegiului şi-a propus să îndeplinească mai multe obiective majore, între care recunoaşterea importanţei medicinii de familie, realizarea unei mai bune înţelegeri medici-pacienţii şi adoptarea unei poziţionări mai ”elastice” faţă de administratorii sistemului sanitar.
Borcean a afirmat că recunoaşte cu toată fermitatea rolul şi importanţa medicinii de familie, menţionând că din cei aproximativ 45.000 de medici, un sfert sunt medici de familie.
Citeşte şi: Migraţia medicilor români se intensifică. Câţi au vrut să plece în primele trei luni ale anului
”Apreciem în mod deosebit modul în care dumnealor s-au structurat în profesie, majoritatea sunt oameni tineri, s-au organizat în acţiuni de tip patronal, de tip sindical, de tip profesional, toate acestea se află în interiorul Colegiului Medicilor, cât şi în afara lui”, a spus preşedintele CMR.
El a afirmat că ”vocea medicilor de familie a devenit mai sonoră”, iar discursul lor este mai bun, şi recunoaşte că, de cealaltă parte, polul academic al profesiei medicale a fost omis sau s-a cerut el însuşi omis din preocupările corpului profesional în ansamblul său.
Borcean a arătat că, în acest context, unul dintre obiectivele Colegiului Medicilor este să se apropie polul academic de interiorul acestui for, astfel încât “munca de mare calitate” a personalităţilor medicinii româneşti să lucreze în numele şi în folosul întregului corp profesional.
“Un alt principiu pe care o să-l vedeţi în activitatea noastră este acela de a încerca să ne aliem şi să ne înţelegem cu pacienţii noştri. Dacă constaţi, nimeni, niciodată, în ultimii 25 de ani şi nici înainte nu a întrebat poporul acesta plătitor de dări ce doreşte de la sistemul sanitar. Ni s-a pus în braţe mai întâi legea aia, după aceea legea ailaltă, apoi cardul de sănătate, dar nu i-a întrebat nimeni. Doreşti să ai spitale de excelenţă, patru-cinci-şapte în ţară, cu nivele mondiale, sau doreşti să ai acele patru-cinci-şapte spitale regionale de excelenţă în ţară şi să ai în fiecare oraş din ţară, sau la o rază de 100 de kilometri să fie câte un spital cu un nivel bazal, în care să mergi să-ţi rezolvi problemele tale”, a declarat Borcean.
El a precizat că sunt puţini primari şi preşedinţi de consilii judeţene care au înţeles că spitalele nu sunt ”numai un loc în care să-ţi pui directorul”, ci un loc în care pot fi dezvoltate politici locale.
Borcean a mai declarat că un alt obiectiv pentru acest an este o altă poziţionare a Colegiului Medicilor faţă de administratorul sistemului sanitar.
“Faţă de ministrul Sănătăţii, faţă de şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, noi va trebui să avem o poziţie foarte elastică, care să ne ducă nu la o veşnică ceartă, la o veşnică competiţie, ci la compromis în folosul independenţei profesiei medicale”, a spus Borcean.
El a adăugat că se vor auzi toate aprecierile lor către toţi administratorii sistemului până la locul în care interferă cu independenţa profesiei medicale.
”Libertatea medicului şi a prescripţiei sale nu este un drept şi un cadou pe care l-a primit medicul, ci este un beneficiu şi un drept al pacientului. Numai aceştia doi, medicul şi pacientul, ştiu nevoia, calitatea şi cantitatea îngrijirilor de sănătate de care este nevoie. Nu altcineva, nu un administrator. Oricare pacient când merge la medic, dacă ar şti că acela îl tratează după nişte norme şi nişte ghiduri alcătuite de o comisie centrală, de undeva, de la Bucureşti, de specialişti, căreia nu i s-a adresat, ar evita să meargă la acel doctor”, a spus Borcean.
