Petrolul va continua să se ieftinească, companiile din industria extractivă anunţând tăierea investiţiilor, dar şi disponibilizări. Cu toate acestea, marja de profit a crescut. Experţii în energie avertizează însă asupra riscurilor pe care le implică nivelul actual al prețurilor.
Deşi cotaţia barilului a atins unul dintre cele mai scăzute praguri din ultimii ani, jucătorii de pe piaţa carburanţilor se aşteaptă ca petrolul să continuă să se ieftinească în perioada următoare. „Ne aşteptăm – cel puţin pentru prima parte a anului – la o scădere a cotaţiei petrolului, ce va avea un impact şi asupra preţurilor produselor comercializate de noi“, a declarat Dan Coflea, director comercial în cadrul Bulrom Gas, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de GPL (gaz petrolier lichefiat), citat de Mediafax.
Prăbuşirea preţului ţiţeiului va continua cu toate că la mijlocul lunii aprilie statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi exportatori se vor reuni pentru a discuta despre îngheţarea producţiei de ţiţei, ceea ce ar trebui să conducă la creşterea preţului. Viitoarele înţelegeri pe marginea îngheţării producţiei de petrol nu vor avea un impact important asupra preţului ţiţeiului deoarece declinul producţiei de gaze de şist în SUA contribuie mai mult la creşterea preţului ţiţeiului decât negocierile privind îngheţarea producţiei dintre principalele state exportatoare, este de părere şefului Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, conform Bloomberg.
Pe de altă parte, Iranul, ţară cu cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume şi care ocupă locul patru în privinţa rezervelor de ţiţei, a anunţat că nu va fi parte a acordului de îngheţare a producţiei de petrol. Mai mult, după ce comunitatea interna-ţională a ridicat toate sancţiunile legate de programul nuclear al Teheranului, exporturile de ţiţei ale Iranului au înregistrat, în ianuarie, cel mai semnificativ avans din ultimele 22 de luni, deschizând drumul către majorarea livrărilor în Asia, Europa şi Africa.
Ţiţeiul se ieftineşte, profiturile companiilor petroliere cresc
Pe fondul scăderii preţului barilului, cele mai multe companii petroliere au anunţat că îşi vor reduce investiţiile, scăzând în acelaşi timp producţia. De exemplu, grupul petrolier rus LukOil, prezent şi pe piaţa din România, intenţionează să-şi reducă investiţiile în acest an cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari faţă de suma preconizată anterior, ca urmare a scăderii preţului petrolului, conform directorului general Vagit Alekperov, citat de AFP. Din aceleaşi motive, OMV Petrom, a doua companie din România, a anunţat recent că ia în calcul posibile restructurări atât de proiecte, cât şi de număr de salariaţi. Însă analişti din piaţă susţin că acesta a fost un prilej folosit de companie pentru a-şi reduce schema de personal, disponibilizările începând, de fapt, cu un an în urmă, mascând profitul operaţional de 200 de milioane de euro obţinut doar din extracţie, adică dublu decât cel al grupului OMV din care face parte. În plus, deşi preţul ţiţeiului a scăzut, cifra de afaceri a benzinăriilor Petrom a crescut cu 9%.
Expertul în energie Ionuţ Purică explică cum în România scăderea preţului petrolului poate conduce la creşterea câştigurilor companiilor din industria extractivă: „Acestea desfăşoară atât activitatea de extragere, cât şi cea de rafinare şi vânzare a produselor petroliere. Dacă toate fluxurile financiare sunt în cadrul aceleiaşi companii, marja de profit creşte fiindcă, în România, preţul la pompă a rămas aproape nemodificat, deşi pe plan mondial preţul petrolului a scăzut. De exemplu, în Germania preţul la pompă variază chiar şi zilnic”.
Însă, în opinia expertului, scăderea -preţului petrolului poate avea efecte nedorite pe plan mondial, cu repercusiuni şi asupra României: „Acest lucru ţine de utilizarea energiei ca element de presiune pe care SUA o exercită asupra Rusiei. Este foarte clar că există un interes de a menţine scăzut preţul petrolului. O să se ajungă la schimbări majore ale infrastructurii, dar şi ale relaţiilor comerciale. Dacă Rusia nu va rezista economic, fără bani şi investiţii se va da o luptă asupra modului în care va putea să-şi asigure alimentele din import. Acest lucru va conduce la turbulenţe sociale pentru schimbarea regimului. Însă poate exista şi reversul, adică izbucnirea unui conflict armat între ţări”.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o contracţie a economiei Rusiei de 1% în acest an, în timp ce în octombrie anticipa un declin de 0,6%.
3,9% reprezintă procentul cu care au crescut importurile de ţiţei ale României în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
