După ce în 2009 Ungaria a denunţat vânzarea de către OMV a pachetului de 21% din acţiunile MOL către Surgutneftegaz, compania ungară aplică acum aceleaşi metode subterane pentru a prelua compania croată INA. Afacerea MOL-INA este unul dintre subiectele pentru care anchetatorii croaţi vor să discute cu fostul premier Ivo Sanader, pus sub acuzare pentru corupţie.
În 2009, în momentul în care grupul austriac OMV a vândut în mod neaşteptat pachetul de 21,2% din acţiunile pe care le deţinea la MOL Group către compania rusească cu legături la Kremlin Surgutneftegaz, conducerea companiei ungare şi guvernul de la Budapesta au denunţat afacerea drept o preluare ostilă. Diferiţi analişti maghiari au apreciat chiar că austriecii de la OMV s-au răzbunat, dând bijuteria coroanei economiei ungare pe mâna ruşilor, pentru că Budapesta nu le-a permis lor să preia controlul asupra MOL.
În urma acestei afaceri – complet legale, dar cu efecte în ceea ce priveşte independenţa energetică a UE – Budapesta a reacţionat restricţionând legislativ drepturile de decizie ale Surgut în consiliul de administraţie şi deschizând calea unui proces îndelung de arbitraj, pe care ruşii vor şi au şanse să îl câştige invocând legislaţia UE. Oricare va fi rezultatul arbitrajului, Surgut va rămâne însă cel mai mare acţionar al MOL, după managementul unguresc care menţine controlul cu un pachet de 25%. Mai mult, ruşii ar putea ca prin intermediul MOL, să ajungă să joace un rol important şi pe piaţa de hidrocarburi din Croaţia. În prezent, MOL Group încearcă să preia controlul total al INA, compania naţională de petrol din Croaţia, prin metode chiar mai discutabile decât cele ale Surgut şi OMV, aşa cum apreciază presa croată şi grupul de consiliere juridică în afaceri International Law Office.
MOL Group deţine deja un pachet de 47,1% din acţiunile INA, achiziţionate în două etape de privatizare de la statul croat. Zagrebul mai deţine azi 44,8% din titluri.
Avantajul preşedinţiei UE
În decembrie anul trecut MOL, a trecut la acţiune. Fără să notifice statul croat, a anunţat public o ofertă tentantă pentru a prelua de la micii acţionari participaţia de 8% pe care aceştia o au în INA. Oferta MOL a fost cel puţin la fel de surprinzătoare ca şi afacerea OMV-Surgut, dat fiind faptul că MOL avea deja puteri cvasinelimitate în consiliul de administraţie al INA.
Deşi nu au pachet de control, MOL decide în consiliul INA în baza unui acord între acţionari acceptat în 2006 cu multă uşurinţă de guvernul premierului Ivo Sanader (2003-2009). În prezent Sanader se află în arest în Austria, după ce Croaţia l-a pus sub acuzare pentru corupţie într-un alt caz. Cu toatea acestea, atât Parlamentul croat, care a deschis o anchetă privind privatizarea INA, cât şi procuratura vor să discute cu fostul premier cazul companiei petroliere.
Spre deosebire de Ungaria, care a reacţionat legislativ la afecerea OMV-Surgut, executivul de la Zagreb s-a văzut în situaţia de a-şi apăra interesele prin mecanisme de piaţă. Motivul – Ungaria deţine preşedinţia UE în primele şase luni ale acestui an, perioada în care Croaţia trebuie să finalizeze negocierile pentru aderare, în speranţa că va deveni membră a UE până la sfârşitul anului.
47,1% din acţiunile INA sunt deţinute de compania ungară MOL.
