Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, in forma votata nu mai seamana nici cu cea pentru care si-a asumat raspunderea Guvernul in noiembrie, nici cu cea pentru care presedintele a convocat un referendum, dar nici cu cea in vigoare. Era firesc sa se intample asa, de vreme ce a trebuit sa satisfaca interese atat de divergente. Un lucru e cert – parcurgerea celor peste 80 de pagini ne convinge ca avem de-a face cu un mecanism complicat si greu de explicat in doua cuvinte. Poate ca e mai lesnicioasa explicarea prin exemple.
Sa luam o situatie simplificata, dar care probabil ca va constitui modelul dupa care va fi distribuita marea majoritate a mandatelor. Un judet este impartit in zece colegii (avand deci a desemna zece deputati), in fiecare dintre ele candidand cate trei persoane, fiecare din partea unuia dintre partidele A, B si C. In urma votului, in primul colegiu candidatul partidului A obtine peste jumatate din voturi, iar in al doilea candidatul partidului C obtine peste jumatate din voturi. In celelalte opt colegii, nici unul dintre candidati nu obtine jumatate din voturi. Presupunand ca toate cele trei partide depasesc pragul electoral la nivel national, acesti doi candidati sunt declarati alesi, primind cate un mandat.
In faza a doua, a redistribuirilor, se contabilizeaza toate voturile obtinute in judet de candidatii fiecarui partid. Sa zicem, partidul A a obtinut 40% din voturi, partidul B – 30%, iar partidul C – 30%. Deci partidul A are dreptul la patru mandate din totalul de zece, dintre care a primit deja unul. Pentru celelalte trei mandate candideaza cei noua candidati ai partidului care au obtinut sub jumatate din voturile din colegiu. Acestia sunt ordonati dupa procentul de voturi obtinute si devin deputati cei trei care au cele mai mari scoruri. La fel sunt distribuite toate cele trei mandate la care are dreptul partidul B si cele doua mandate ramase partidului C (avea dreptul la trei mandate, din care a obtinut deja unul, in colegiul al doilea). Numarul de mandate obtinute de partide prin acest sistem de vot nu difera semnificativ de numarul mandatelor pe care le-ar fi obtinut prin vechiul sistem, proportional pe liste. Exista insa doua diferente semnificative.
In primul rand, logica dupa care va decide alegatorul se va modifica. Daca pana acum avea de ales intre partidul X si partidul Y (eventual, conduse de dl A, respectiv dl B), acum el va avea de ales intre dl A de la partidul X si dl B de la partidul Y. Aceasta rasturnare de logica ar putea invalida predictiile realizate pe baza sondajelor realizate ca pana acum – cel mai probabil, unele partide "mici" ar avea de castigat. Asa s-a intamplat, de regula, la alegerile pentru consiliile judetene, unde votul pentru partide era puternic influentat de personalitatile care reprezentau formatiunile respective la nivel local. Pe de alta parte, este posibil ca partidele sa se orienteze spre propunerea unor candidati cu mai mare rezonanta in randul electoratului, in fiecare colegiu, nemaiputandu-si permite strecurarea in liste a unor anonimi – pentru ca in dreptul partidului se contabilizeaza voturile obtinute in fiecare colegiu.
Ordinea in care vor fi plasati candidatii pe liste nu va mai fi decisa de conducerile partidelor, ci de alegatori. Pana acum, daca partidul dorea sa garanteze alegerea unui anume aparatchnik antipatizat de electorat, era usor sa-l plaseze pe un loc "eligibil" – de exemplu, al doilea intr-o lista de doisprezece, intr-un judet in care era probabila obtinerea a minimum 25% din sufragii. Acum, candidatii fara priza la electorat se vor gasi la coada listei de redistribuiri si deci vor ramane in afara Parlamentului.
Conceptual, mecanismul de distribuire a mandatelor propus de noua lege este mai apropiat de cel cunoscut ca vot preferential pe liste decat de cel uninominal (majoritar sau mixt). Asta nu-l impiedica sa-mi fie simpatic, in virtutea celor doua argumente expuse mai sus. Una peste alta, este mai bun decat sistemul actual. Despre capcanele acestui sistem de vot voi vorbi daca legea va fi definitiv adoptata.
Cursa cu obstacole abia incepe. Pentru a deveni operationala inainte de alegerile din toamna, legea va trebui sa treaca de o probabila contestare la Curtea Constitutionala, eventual o noua modificare in Parlament, urmand ca apoi sa se purceada la anevoioasa decupare a colegiilor, intr-o comisie parlamentara. Pe acest parcurs, orice intarziere va amana sine die schimbarea sistemului de vot. z
Mircea Kivu este sociolog
