Curtea Supremă a decis marţi să recunoască pe teritoriul României hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul din Lisabona în 1955 şi efectele acestei decizii doar pentru Prinţul Paul şi Alteţa Sa Regală Nicolas Alexander.
Judecătorii de la Înalta Curte au modificat astfel hotărârea Tribunalului Teleorman care fuseseră menţinută de Curtea de Apel Bucureşti şi care să recunoască efectele acelei hotărâri pentru mai multe persoane.
Asta înseamnă, spun spun surse judiciare pentru RL, că celelalte persoane nu au dovedit calitatea de moştenitor.
DECIZIA INTEGRALĂ A CURŢII SUPREME CARE MODIFICĂ DECIZIA TRIBUNALULUI TELEORMAN
Decizia nr. 954: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Miquette Luce Yvonne Cook, în apel. Respinge excepţia lipsei de interes în promovarea primului motiv de recurs, ca neîntemeiată. Admite recursul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva deciziei nr. 427A din 12 iulie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Modifică decizia recurată, în sensul că: Admite apelul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva sentinţei nr. 182 din 29 decembrie 2008 a Tribunalului Teleorman – Secţia civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Alteţa Sa Regală Paul Philippe de România şi Alteţa Sa Regală Nicolas Alexander şi intimata-reclamantă Emma Louise Ropner. Schimbă, în parte, sentinţa, în sensul că: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Emma Louise Ropner. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei Urdărianu Monique. Respinge acţiunea reclamantei Emma Louise Ropner, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală. Respinge acţiunea formulată de reclamantul Prinţul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern de România, decedat, şi continuată de moştenitorii săi Alteţa Sa Regală Paul Philippe de România şi Alteţa Sa Regală Nicolas Alexander împotriva pârâtei Urdărianu Monique, pentru lipsa capacităţii de folosinţă a acestei pârâte. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei privind admiterea acţiunii formulate de reclamanţii sus-menţionaţi, în contradictoriu cu Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma şi recunoaşterea pe teritoriul României a sentinţei civile din 6 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr.234 din 4 decembrie 1954 al Tribunalului din Lisabona – Secţia I, Portugalia. Respinge apelul declarat de Maiestatea Sa Regele Mihai I de România şi Maiestatea Sa Regina Anne de Bourbon-Parma împotriva aceleiaşi sentinţe, în contradictoriu cu intimata Miquette Luce Yvonne Cook, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate. Irevocabilă.
DECIZIA INIŢIALĂ A TRIBUNALULUI TELEORMAN
Solutie: Sentinţa civilă nr. 182 din 29 decembrie 2008 Admite cererea formulată de reclamantul Prinţul Carol Mircea Grigore de Hohenzollern de România – decedat – prin moştenitorii: ASR Paul Philippe de România – fiu cu domiciliul ales la avocat Şerban I Bucureşti, sector 1 strada Nicolae Titulescu , nr. 4-8 Clădirea America House, etaj 8; ASR Nicolas Alexander- fiu cu domiciliul ales la avocat Şerban I Bucureşti, sector 1 strada Nicolae Titulescu , nr. 4-8 Clădirea America House, etaj 8; Emma Loise Ropner -moştenitoare a defunctei Prinţesa Antonia de Hohenzollerm( sotie supravietuitoare a Prinţului Carol Mircea Grigore), cu domiciliul în Thatched Cottage, Parkwood Farm, Leighterton, Gloucestershire, United Kingdom, Marea Britanie, împotriva pârâtilor : MS Mihai I de România, cu domiciliul ales la avocat Adrian Vasiliu – Bucureşti, sector 4, Splaiul Independenţei , nr. 3, bloc 17, Scara 1,etaj 6, ap 18, Urdărianu Monique, cu domiciliul ales la C.I.A Poenaru & Poenaru -Bucureşti sector 3, Bdul Decebal, nr. 18, bloc S4, Scara 4, etaj 1,ap 70 şi în Bucureşti, sector 4 , strada Radu Vodă, nr. 22 B, Cod poştal 040275 şi, MS Regina Anne de Bourbon Parma-cu domiciliul ales la avocat Adrian Vasiliu -Bucureşti , sector 4, Splaiul Independenţei, nr.3, bloc 17, Scara 1, etaj 6, ap 18 şi, în consecinţă: Dispune recunoaşterea în România,pentru a beneficia de puterea lucrului judecat, a sentinţei nr. 132 din 6 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr. 234 din 4 decembrie 1954 al secţiei I -a a Tribunalului din Lisabona -Portugalia. Cu apel în termen de 15 zile libere de la comunicare. Pronunţată azi 29 decembrie 2008 , în şedinţa publică.
