Pantelimon Boştină, fost adjunct al Secţiei Parchetelor Militare, urmează a fi audiat la DNA în dosarul în care senatorul PSD Cătălin Voicu a fost arestat preventiv pentru că ar fi făcut trafic de influenţă în mai multe dosare civile şi penale, iar judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost puşi sub învinuire alături de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, susţin surse judiciare.
Boştină apare în transcrierile convorbirilor senatorului PSD Cătălin Voicu, interceptate de procurori la restaurantul Select din Capitală. Potrivit stenogramelor publicate în presă, Cătălin Voicu i-a relatat senatorului PSD Alexandru Mazăre despre întâlnirile sale cu procurorul Boştină, la care a participat şi colegul său de partid Miron Mitrea, pentru a rezolva favorabil dosarul soţiei acestuia, Manuela. Alături de Boştină vor fi audiaţi la DNA şi soţii Miron şi Manuela Mitrea, beneficiara traficului de influenţă, după cum se lăuda Voicu în convorbirile sale.
Contactat telefonic, Pantelimon Boştină ne-a confirmat că s-a întâlnit de câteva ori cu senatorul Voicu la restaurantul Select. El a negat că ar fi intervenit în vreun dosar la rugămintea senatorului PSD. „Îl cunosc pe Voicu încă de pe vremea când el a fost numit aghiotantul primului procuror general postdecembrist, Gheorghe Robu. După ce n-a mai lucrat la Parchetul General, a venit în vizită pe la noi. De-a lungul timpului, m-am întâlnit de câteva ori cu el la restaurantul Select, dar nu pentru a interveni în dosare”, ne-a declarat Boştină. Potrivit documentelor, Boştină ar fi fost posibil actor în soluţionarea dosarului de revoluţionar al Margaretei Costea, soacra preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Mai precis, în calitate de adjunct al Secţiei Parchetelor Militare, el ar fi trimis dosarul penal al Margaretei Costea la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 al Capitalei, unde soacra lui Geoană a primit neînceperea urmăririi penale.
De asemenea, surse judiciare susţin că numele lui Boştină ar fi fost vehiculat şi în legătură cu Ionuţ Costea, fiul Margaretei Costea, care a ocupat mai multe funcţii publice de-a lungul timpului. Boştină şi membrii familiei Costea urmează a fi audiaţi de procurorii DNA într-o parte secretizată a dosarului Voicu, susţin sursele noastre. Mircea Geoană, care apare şi el în interceptările telefonice făcute publice până acum, a fost audiat ieri ca martor. Potrivit interceptărilor, Geoană l-ar fi recomandat membrilor PSD pe Cătălin Voicu drept persoana care le poate rezolva problemele judiciare. Printre persoanele cu dosare penale ajutate de Cătălin Voicu s-au aflat Maria Lili Schutz, vicepreşedinte PSD Dolj, şi Ioana Cristea, vicepreşedinte PSD Dâmboviţa, ambele audiate deja la DNA. După declanşarea scandalului Voicu, Ioana Cristea a fost condamnată la şase luni închisoare pentru fraude cu fonduri europene.
Curtea Supremă: există probe împotriva lui Căşuneanu, Costiniu, Locic
Tot ieri, Curtea Supremă a dat publicităţii motivarea deciziei prin care completul de nouă judecători i-a pus în libertate, pe 12 aprilie, pe Costel Căşuneanu, Marius Locic şi Florin Costiniu, cercetaţi în dosarul „Voicu” pentru cumpărare şi trafic de influenţă. Completul de nouă judecători certifică practic ancheta DNA, arătând că există probe privind faptele comise de cei trei. Documentul mai arată şi de ce magistraţii Curţii au decis la acel moment punerea lui Căşuneanu, Locic şi Costiniu în libertate: în ciuda probelor, procurorii anticorupţie nu au putut demonstra şi că aceştia ar împiedica în vreun fel ancheta dacă nu stau în arest. „După cum reiese din examinarea actelor dosarului în cauză, există probe şi indicii temeinice ce nasc bănuiala plauzibilă şi rezonabilă, aptă a convinge un observator obiectiv, că inculpaţii au comis o infracţiune pentru care sunt cercetaţi şi pentru care s-a solicitat arestarea”, se arată în motivare, cu privire la Căşuneanu şi Costiniu. „Referitor la inculpatul Locic Marius, din actele dosarului au rezultat probe şi indicii temeinice ce au justificat presupunerea plauzibilă de comitere a infracţiunilor pentru care este cercetat”, continuă textul motivării.
