Seismologii de la Kiev avertizează că un cutremur de 7 grade Richter se va produce în curând în zona Vrancea, iar efectele vor fi devastatoare din cauza vibraţiilor de înaltă frecvenţă. Experţii români resping această ipoteză: seismele din regiune vor fi de intensitate mică, până în 2020.
Reprezentanţii Insti- tutului de Geofizică S. I. Subbotin de pe lângă Academia de Ştiinţe a Ucrainei spun că principala ameninţare, din punct de vedere seismic, este zona Vrancea, masiv muntos relativ apropiat de teritoriul Ucrainei, care generează periodic mişcări puternice ale scoarţei terestre la mare adâncime. Cutremure de acest gen au avut loc în 1940, 1977, 1986 şi 1990 şi au fost resimţite în Ucraina şi chiar şi în Rusia, la Moscova şi Sankt-Petersburg.
„De mult timp nu au mai fost astfel de cutremure, iar ciclul lor de repetiţie se apropie de final, de aceea putem să ne aşteptăm, în principiu, ca astfel de cutremure să fie resimţite şi pe teritoriul nostru. Seismele din zona Vrancea comportă un pericol major pentru clădirile foarte înalte, din cauza vibraţiilor de înaltă frecvenţă”, a spus Aleksandr Kendzer, directorul adjunct al Institutului de Geofizică S. I. Subbotin.
Ucrainenii se tem de Vrancea
În general, cutremurele sunt extrem de periculoase pentru obiective precum digurile şi podurile, ce riscă să fie distruse. Oamenii de ştiinţă prevăd că Ucraina va fi zdruncinată în limita a 7 grade pe scara Richter, iar locuitorii Crimeii ar trebui să-şi facă mai multe griji, pentru că este posibil ca seismul să aibă în peninsulă o magnitudine de 9 grade.
„Dacă va avea loc un cutremur în zona Vrancea, va ajunge şi pe teritoriul Ucrainei. Epicentrul său va fi localizat la 180 de kilometri adâncime. Cu cât va fi mai departe, cu atât vibraţiile resimţite la suprafaţă vor fi mai distructive”, a mai spus Kendzer.
Mărmureanu: „Nu sunt de acord cu Institutul”
Până de curând, în previziunile lor, experţii ucraineni făceau referire la estimările Institutului Naţional de Fizică a Pământului din România şi, în special, ale directorului acestuia, Gheorghe Mărmureanu.
Expertul român crede însă că nu avem motive de îngrijorare. „Nu sunt de acord cu declaraţia Institutului de Geofizică S. I. Subbotin, deoarece nu are nici un suport real. Nu se pune problema unui cutremur devastator de mare adâncime în Vrancea. Chiar astăzi au fost trei cutremure în zonă, de intensitate mica, de 1, 08 până la 2,01 grade Richter, dar asta nu înseamnă că va exista şi unul puternic”, a spus acesta.
Nici Victorin Toader, şeful laboratorului de avertizare seismică din cadrul Institutului Român de Seismologie Aplicată, nu crede în iminenţa unui cutremur devastator. „Nu ştiu pe ce se bazează declaraţia ucrainienilor. După părerea mea, este o motivaţie de natură financiară: aveau nevoie de fonduri pentru reabilitarea unor clădiri şi au lansat astfel de afirmaţii pentru a alarma opinia publică şi autorităţile”, spune expertul.
Toader a explicat pentru România Liberă activitatea seismică actuală în Vrancea: „Am avut 12 zile fără seisme, iar astfel de pauze, care au loc de două, trei ori pe an, duc la acumulări de energie. În iunie, de exemplu, s-au înregistrat trei seisme în jur de 4 grade în zonă, după o pauză similară”.
Perioada critică din punct de vedere seismic va fi între 24 şi 28 septembrie, când vor exista condiţii de degajare a energiei, adică de cutremure. Acestea vor fi însă mici, de maximum 5,2 grade pe scara Richter. Capitala nu va resimţi cutremurul decât dacă va avea o intensitate peste 4,8 grade, a mai spus Toader.
