Senatorul PSD Sorin Bota, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor în perioada 2001 – 2004, afirmă, într-un document trimis redacţiei, că preţul unui kilometru al Autostrăzii Transilvania ar fi trebuit să fie de 5,5 milioane de euro, în loc de 13 milioane de euro, la cât a ajuns în ultimii ani. Fostul Guvern PSD a încredinţat contractul companiei americane Bechtel, fără licitaţie, lucru care a stârnit critici vehemente din partea oficialilor europeni.
Fostul şef al Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, declara, în anul 2004, la Cluj, că Uniunea Europeană nu va finanţa nici un fel de proiect legat de Autostrada Transilvania, câtă vreme ea va continua să fie construită de o companie care a primit contractul fără lictaţie. Însă, în opinia senatorului Sorin Bota, aceste declaraţii nu ar fi decât „şopârle de presă”, cu toate că oficialii Comisiei Europene s-au ţinut de cuvânt şi au refuzat să aloce vreun ban pentru Autostrada Transilvania.
Cum a fost încredinţat contractul
„Contractul a fost negociat cu o singură sursă, prin aşa numita încredinţare directă, în urma negocierii făcute în baza unei legi speciale date de Guvern şi apoi contractul a fost aprobat prin lege de Parlament. În baza acelei legi speciale, Ministerul Transporturilor a fost mandatat să negocieze acest contract. CNADNR-ul a semnat contractul după ce o firmă de consultanţă angajată de instituţiile financiare internaţionale a verificat raportul calitate – preţ oferit de compania Bechtel, raport considerat acceptabil şi în normele de preţ ale acelei perioade”, afirmă Sorin Bota.
Însă povestea Autostrăzii Transilvania conţine o serie de date pe care senatorul PSD Cluj nu le menţionează în reacţia trimisă la redacţia „României Libere”. Ideea construirii unei autostrăzi între Budapesta şi Bucureşti a fost lansată în luna ianuarie 2003, cu ocazia Congresului UDMR de la Satu Mare. Cu această ocazie, premierul de atunci al României, Adrian Năstase, s-a întâlnit cu prim-ministrul socialist de atunci al Ungariei, Peter Medgyessy, şi cu şeful Partidului Socialist Ungar, Laszlo Kovacs. Într-o conferinţă de presă comună, ei au lansat ideea proiectului Autostrăzii Budapesta – Bucureşti, în care urma să fie inclusă şi Autostrada Transilvania, pentru care intenţionau să ceară finanţare din partea Uniunii Europene.
Însă oficialii europeni au refuzat, pe motiv că România nu cheltuise nici un euro din fondurile alocate construirii autostrăzii de pe Coridorul IV Paneuropean. Astfel că oficialii români de atunci s-au reorientat către o companie americană. Cum a fost ales Bechtel a relatat, într-o conferinţă de presă ţinută la Cluj, actualul preşedinte PSD al Senatului, Mircea Geoană. El afirma că, în anul 2003, în calitate de ministru de Externe, îl însoţea într-o vizită în Croaţia pe premierul Adrian Năstase. Cei doi oficiali români au fost invitaţi de premierul croat Ivo Sanander să viziteze o autostradă construită de Bechtel. Mircea Geoană relata că Adrian Năstase a fost impresionat de calitatea lucrărilor şi a decis, acolo, în Croaţia, să meargă pe mâna Bechtel! Adică, înainte de adoptarea legii la care face referire senatorul social-democrat Sorin Bota. Drept urmare, în decembrie 2003, Guvernul PSD a emis o ordonanţă de urgenţă prin care, sub pretextul urgenţei lucrărilor la autostrada al cărei proiect era în lucru de un an, încredinţa contractul companiei Bechtel.
În presa vremii au apărut comentarii care sugerau că acest contract ar fi fost, de fapt, un preţ plătit pentru aderarea României la NATO şi care dădeau de înţeles că este mai mult decât o simplă coincidenţă faptul că vicepreşedintele american, Dick Chenney, fusese unul dintre membrii marcanţi ai conducerii Bechtel. Bunăvoinţa arătată de liderii PSD nu a rămas nerăsplătită. Conducerea Bechtel a acceptat să inaugureze festiv şantierul Autostrăzii Transilvania în plină campanie electorală pentru alegerile locale, în iunie 2004, printr-o ceremonie ai cărei eroi au fost tocmai liderii PSD Adrian Năstase, Ioan Rus, care candida pentru funcţia de primar al Clujului, şi Sorin Bota. Lucrările efective la autostradă nu au început decât în septembrie 2004.
Răspuns la critici
Senatorul Sorin Bota a reacţionat la informaţiile referitoare la implicarea unora dintre constructorii centurii de ocolire a Clujului de pe ruta Vâlcele – Apahida în proiecte guvernamentale din perioada 2001 – 2004. „Menţionez că nici una dintre aceste firme (Diferit şi Vegyeszper) nu a avut contract în derulare cu Ministerul Transporturilor în perioada 2001 – 2004 şi, cu atât mai puţin, acestea nu au lucrat pe tronsonul Cluj-Napoca – Zalău. De altfel, atât timp cât am lucrat la Ministerul Transporturilor nu am dat afară şi nici nu am angajat pe cineva, decât exclusiv pe criteriul competenţei. Venirea la guvernare a PSD şi intrarea mea în minister nu se va întâmpla niciodată pe funcţia de Secretar de Stat, funcţie pe care nu doresc să o ocup, şi nici într-un caz nu voi avea ca obiect de activitate concedierea celor competenţi, ci doar a celor care şi-au dovedit incompetenţa prin activitatea pe care au derulat-o până la acel moment în cadrul companiilor de stat din domeniu. Afirmaţia prin care un anumit domn, prin rezerva anonimatului, nu declara mai multe, pentru că o să-l dăm noi afară, nu stă în picioare. Tăcerea domnului respectiv poate fi considerată condamnabilă şi mai gravă decât spunerea lucrurilor pe nume”, mai afirmă senatorul PSD.
