Clasa socială a copiilor este încă factorul cel mai marcant în determinarea succesului lor şcolar, potrivit unui studiu realizat de Institutul britanic de formare a profesorilor.
„Performanţa unui copil la şcoală este strâns legată de clasa socială. Dacă dai timpul înapoi cu 15 ani şi încerci să ghiceşti rezultatele lor în funcţie de locul şi condiţiile în care s-au născut, poţi face asta, fără să greşeşti”, a spus Graham Holley, preşedintele Agenţiei de Training şi Dezvoltare din Anglia, citat de ziarul The Independent.
„Trebuie să schimbăm acest lucru. Această situaţie nu au creat-o guvernul actual şi nici cel trecut. Este o realitate încă din timpul celui de-al doilea război mondial şi probabil chiar înainte de el”, a adăugat Holley.
În Marea Britanie, în ciuda faptului că fondurile pentru educaţie au fost alocate cu generozitate în ultima vreme, doar 35% din copiii provenind din familii sărace au obţinut note bune la şcoală, comparativ cu 63% din copiii mai înstăriţi.
În România însă, clasa socială nu creează diferenţe atât de mari între performanţele copiilor. „Nu contează mediul din care provin cei mici. De exemplu, am avut în clasă o fetiţă cu părinţii divorţaţi, care se descurcau foarte greu cu banii. Cu toate acestea, a obţinut locul I la Olim¬piada naţională de poezie”, a spus Doina Botea, învăţătoare la Şcoala Nr. 17 din Bucureşti. „Contează ereditatea, educaţia pe care o dau părinţii şi cea primită de la învăţător”, a adăugat Botea. „Clasa socială contează foarte mult doar în măsura în care îi setează copilului un standard de viaţă şi anumite aşteptări de la viitor, atunci când va fi adult. Succesul pe termen lung este dat însă de educaţia primită în familie şi de încrederea în sine inoculată de părinţi”, spune şi Alina Zevedei, psiholog.
Talentul învăţătorului, important pentru rezultatele elevilor
Holley a vorbit, în cadrul unei conferinţe pe teme educaţionale, despre impactul pe care predarea îl poate avea asupra calităţii vieţii copiilor. Acesta a cerut ca cei mai calificaţi profesori să fie convinşi să predea în cele mai dezavantajate şcoli ale ţării, eventual primind salarii mai mari. „Nu este vorba de bani, ci de capacitatea profesională a unui educator, care trebuie să poată rezolva orice problemă ce apare pe parcurs într-o clasă”, a spus el.
„Un bun educator aşază copilul cu probleme în prima bancă şi scoate în evidenţă ce are mai bun de oferit. Predarea se face diferenţiat, în funcţie de profilul psihologic al fiecărui elev şi în strânsă legătură cu părinţii. Consider că cel mai important factor în rezultatele şcolare ale unui copil sărac îl reprezintă talentul şi implicarea cadrului didactic”, a explicat Botea.
Graham Holley a spus că sunt necesare mai multe investiţii în serviciile extraşcolare oferite de instituţiile de învăţământ, precum mesele gratuite şi programele de lecţii după cursuri, pen¬tru a ajuta copiii defavorizaţi să depăşească eventualele condiţii precare de acasă. „Copiii care stau în frig sau sunt înfometaţi nu au dispoziţia necesară să înveţe. În plus, poate nu au unde să îşi facă temele acasă sau nu are cine să îi ajute, pentru că părinţii sunt la muncă sau ocupaţi cu treburile gospodăreşti”, a spus el.
În ţara noastră, fiecare elev din clasele I-VIII primeşte zilnic o gustare: un corn, o cutie cu lapte şi un măr, importantă mai ales pentru micuţii proveniţi din familiile sărace. „Mâncarea îi ajută pe copii să se concentreze şi să fie mai atenţi la lecţie”, a mai spus Botea.
Programele de afterschool, unde cei mici îşi fac lecţiile sub supravegherea unor învăţători, nu sunt gratuite în România. Există însă centre de zi pentru copiii defavorizaţi, unde cei mici îşi fac temele, se joacă şi primesc o masă caldă, fără nici un cost suplimentar din partea părinţilor sau rudelor.
