„S-au scurs peste 100 de milioane de dolari prin tot felul de contracte discutabile. Am descoperit pe parcursul cercetarilor noastre ca au fost alocati bani de la buget, nejustificat, pentru puturi de mina inchise de 40 sau 50 de ani”, a declarat Alexandru Brasoveanu, liderul Asociatiei Disponibilizatilor din Minerit Anina.
Cum dispareau banii
O sursa pentru a pompa bani in conturile a diverse firme aflate in gratiile puterii din acel moment au fost contractele pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a unor perimetre miniere. „Abonata la astfel de contracte a fost o firma din Cluj, Acomin SA (la adresa careia au mai fost vehiculate acuzatii publice ca, gratie bunelor relatii cu fostul ministru Dan Ioan Popescu, a beneficiat de o serie de contracte guvernamentale consistente Ð n.n.), dar si Grupul de Santiere Oradea cu subantreprenor o firma din Deva. Banii dispareau cu repeziciune. Noi, Asociatia, am castigat o licitatie pentru suma de 1,9 miliarde lei. La vreo trei luni, cand lucrarile de inchidere de mina erau aproape finalizate, au aparut cei de la Acomin, au anuntat ca ei au castigat licitatia, care nu se stie cand si unde fusese organizata, si au luat 6,9 miliarde lei pentru lucrarile facute de noi. Din ce stim noi, acea firma era si in gratiile fostului secretar de stat la minerit, Gavril Baican (promovat intre timp ca director tehnic intr-o unitate de management de proiect Ð n.n.)”, a mai spus Alexandru Brasoveanu.
Exploatarea de la Anina a fost subiectul unui scandal imens in urma cu mai multi ani. Atunci, aproape 100 de mineri reuniti in Asociatia Disponibilizatilor din Minerit au vrut sa preia mina de la Lupac, catalogata ca nerentabila in 1997. Pentru a putea incepe extractia de carbune, minerii trebuiau sa obtina o licenta de exploatare (pe care fostul proprietar al minei, Compania Nationala a Huilei, nu o avusese niciodata). Chiar daca au obtinut acea licenta printr-o licitatie, hotararea de guvern nu a putut fi emisa deoarece lipsea avizul Ministerului Culturii. Dupa o blocare in subteran, in 2001 a aparut hotararea de guvern, dar intre timp fusese sistata furnizarea energiei electrice. Ca urmare, mina a fost inundata, iar exploatarea carbunelui – definitiv compromisa. La jumatatea lui 2002, mai multi mineri au intrat in greva foamei, acuzand faptul ca Ministerul Industriei nu a virat banii promisi pentru inchiderea de mine. Liderii minerilor nu s-au sfiit sa vina la Bucuresti si sa-i explice lui Dan Ioan Popescu ale cui interese sunt in joc la Anina. Un nume pus atunci pe tapet a fost cel al fostului director general la Buget si Contabilitate Interna din Ministerul Economiei, Aretu Marian, acuzat ca se controleaza singur, el fiind si presedintele AGA de la Exploatarea Miniera Anina.
Dosare de coruptie
„Am depus o plangere cu dovezi pentru toate neregulile de la Anina la Parchetul National Anticorputie. Dupa sase zile s-a dat neinceperea urmaririi penale si dosarul a ajuns la domnul Blanculescu, de unde am primit tot felul de raspunsuri evazive. La ora actuala am depus un dosar la DNA”, a afirmat Alexandru Brasoveanu. Pe 24 ianuarie, minerii de la Anina vor prezenta ministrului Economiei si Comertului toate probele pe care le detin.
O alta ciudatenie sesizata de liderul disponibilizatilor se refera la calitatea in care era incadrat carbunele extras de la Anina: „E un fals cand se spune ca la Anina se extrage huila energetica. De fapt, se extrage huila cocsificabila. Din aceasta, pentru a se scadea la calitatea carbunelui energetic, se face o mixtura cu un carbune inferior. Cei care lucrau erau platiti la cantitatea extrasa ca pentru carbune energetic. Sefii erau platiti pentru tot volumul de carbune livrat si asa ajungeau la salarii si prime de 280 milioane lei”.
