Pentru aceasta saptamana, Editura Humanitas propune o serie de subiecte tratate in cartile de specialitate. Prima dintre ele, „Yoga. Nemurire si libertate” de Mircea Eliade, se adreseaza in special istoricilor religiilor, psihologilor si filosofilor. Dupa cum insusi autorul spunea, „cea mai mare parte este consacrata expunerii diverselor forme ale tehnicilor yoga si istoriei lor. Am insistat asupra aspectelor mai putin cunoscute sau insuficient studiate: ideile, simbolistica si metodele yogice, asa cum sunt ele exprimate in tantrism, in alchimie, in folclor si in devotiunea aborigena”. Neuropsihologul William H. Calvin propune, in „Evolutia inteligentei”, o perspectiva evolutionista asupra dezvoltarii inteligentei, invocand, alaturi de rezultate recente din neurostiinte, date ale antropologiei, biologiei, climatologiei si lingvisticii.
Despre finitudine
Francois Dastur, prin „Moartea. Eseu despre finitudine”, trece in revista o serie de momente fundamentale ale reflectiei filosofice privitoare la moarte, de la Platon la Hegel si Nietzsche, propunand in descendenta lui Heidegger o perspectiva fenomenologica asupra finitudinii si autenticitatii existentei umane. „Intrebari disputate despre suflet” de Toma d'Aquino, carte tradusa din limba latina de Gabriel Chindea, trateaza problematica intrebarilor ce definesc fizionomia sufletului si facultatile sale, raportul acestuia cu corpul, dar si ierarhia existentelor, cosmosul, ingerii sau pe Dumnezeu. In ele descoperim, asadar, marile teme ale filosofiei medievale, cele care, la interferenta influentelor arabe, grecesti si crestine, vor da nastere unuia dintre primele portrete ale omului european. Michael Gauchet, in „Iesirea din religie. Parcursul laicitatii”, trateaza epoca moderna din punctul de vedere al definitiei acordate politicii in primul rand de sub tutela religiei. Numai ca, observa Gauchet, odata cu „iesirea din religie”, lipsite de cruciala infruntare cu religia, politica in general si democratia in special au ajuns in impas. Paradoxal, in zilele noastre, nu reintoarcerea, ci eclipsa religiosului obliga regimul democratic sa se redefineasca, ba, chiar mai mult, sa reconsidere locul credintelor in sanul sau.
