O hotarare de Guvern data de PSD in anul 2004 ar putea lasa judetul Caras-Severin fara sute de kilometri din liniile de cale ferata existente. Aceasta daca, in urma licitatiei demarate, pe baza deciziei Ministerului Transporturilor, la sfarsitul acestei luni, in cadrul Bursei Romane de Marfuri, nu se vor gasi cumparatori interesati sa inchirieze sau concesioneze tronsoanele de cale ferata. Soarta acestor linii, care asigura putinele cai de comunicare intre localitati relativ sarace, se decide cel tarziu la inceputul toamnei. Daca in sase luni, sectiile de circulatie feroviara considerate neinteroperabile nu vor atrage interesul investitorilor, ele vor fi inchise.
Pentru multi dintre locuitorii celor mai sarace localitati carasene, trenul mai inseamna, inca, o varianta accesibila de transport. Calitatea proasta a drumurilor nu imbie prea multe firme de transport auto sa aleaga transportul de persoane in destule dintre localitatile judetului. Cat despre propriul autoturism, acesta ramane inca un vis frumos, pentru multi, in conditiile in care abia reusesc sa achite factura la curent si sa-si asigure mancarea de fiecare zi. Dintre liniile feroviare care tranziteaza judetul Caras-Severin, decizia scoaterii la licitatie luata de Ministerul Transporturilor afecteaza aproximativ 450 de kilometri – peste jumatate din total. Este vorba despre legaturile feroviare pe rutele Gataia – Vasiova – Resita, Berzovia – Oravita, Oravita – Anina, Oravita – Iam si Caransebes – Bautar. Multe dintre aceste rute sunt frecvent folosite de localnicii care fac naveta spre Resita, Timisoara sau Caransebes, fie pentru serviciu, fie pentru continuarea studiilor. Pana acum singura ruta care ar putea avea sanse sa nu intre pe „lista neagra” este cea care leaga orasul Caransebes de localitatea Bautar, pentru care se fac eforturi de a fi incadrata la categoria „linii interoperabile”.
Hotararea de Guvern 27/2004 se refera la „Conditii de inchiriere de catre Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA a unor parti din infrastructura feroviara neinteroperabila, precum si de gestionare a acestora”. Reglementarile ambigue permit, de exemplu, Societatii Nationale a Cailor Ferate sa foloseasca infrastructura instrainata, in conditiile in care o alta prevedere mentioneaza ca „agentii economici care au inchiriat sectii de circulatie ale infrastructurii feroviare neinteroperabile au dreptul de preluare exclusiva a intregului trafic feroviar local de pe sectiile respective”. Doar in aceasta situatie particulara, confuzia este totala: CFR-ul poate, mai trebuie sa vrea si proprietarul particular al liniei.
Considerate pana nu demult obiectiv de interes strategic, liniile de cale ferata ies in aceasta primavara de sub controlul statului, in cel mai bun caz, sau dispar complet, in cel mai rau, in zone suficient de deparate de centrii puterii, ca sa nu afecteze prea multi votanti cu potential. In varianta „neagra”, in Caras-Severin, cei mai bucurosi vor fi hotii de fier vechi, care sunt prinsi regulat taind deja sine, pentru a le vinde centrelor de recuperare.