» Guvernul a pregatit prea putine sectii de vot speciale in orasele unde numarul locuitorilor flotanti sau aflati in tranzit este mare.
» Cele 34 de sectii speciale ale Capitalei ar fi trebuit sa acopere, teoretic, un flux impresionant de 100.000 de persoane. Adica 3.000 de oameni pe sectie si 210 votanti pe ora. In realitate, aceste sectii nu ar fi reusit sa deserveasca nici macar numarul oficial de flotanti din Capitala, care este ridicol de mic fata de numarul real de locuitori fara acte de Bucuresti.
Fenomenul imbulzelii la vot, la sectiile speciale, a fost asociat de mai multe televiziuni si partide cu frauda electorala "masiva". In realitate, in orasele mari precum Bucuresti sau Cluj, multi dintre asa-zisii infractori electorali erau pur si simplu oameni care domiciliau in localitatile respective fara acte de resedinta si care aveau voie sa voteze doar in aceste sectii. Imbulzeala a fost provocata practic de autoritatile care au organizat mult prea putine astfel de sectii, raportat la numarul cetatenilor care ar fi avut nevoie de ele. In Capitala acest deficit a fost de 75%, adica ar fi fost nevoie de patru ori mai multe sectii speciale: Guvernul, prin Ministerul de Interne, a asigurat doar un sfert din sectiile speciale de vot de care ar fi fost teoretic nevoie. Efectul din duminica alegerilor: zeci de mii de oameni s-au umplut de nervi ca nu au apucat sa voteze, stand inghesuiti ca sardelele la cozi de tip ceausist. La subdimensionarea sectiilor speciale s-au adaugat si cazurile de turism electoral.
In Capitala, Prefectura Bucuresti a estimat, bazandu-se pe experienta de la alegerile din 2004, ca este nevoie de ti-parirea a 100.000 de buletine de vot speciale, destinate pentru tot atatea persoane nerezidente (studenti, fara buletine schimbate la noile adrese, cu vize de flotant sau oameni aflati in tranzit). Desi este o cifra luata drept marja maxima de autoritati, un studiu al Primariei Capitalei arata ca numai studentii din provincie care invata in Capitala sunt aproximativ 70.000. Totusi, in ciuda estimarii Prefecturii, Guvernul a decis sa infiinteze doar 34 de sectii de vot speciale in Capitala. Un calcul simplu arata ca o singura astfel de sectie ar fi trebuit sa deserveasca aproape 3.000 de persoane, ceea ce ar fi insemnat ca intr-o singura ora sa voteze nici mai mult, nici mai putin de 210 oameni. Votul la sectiile speciale a durat oricum mai mult decat in mod normal, pentru ca fiecare votant trebuia sa completeze mai multe declaratii pe propria raspundere.
Nici macar un calcul facut cu maxima indulgenta nu este in favoarea autoritatilor care au organizat scrutinul de duminica. Reprezentantii Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanei (INEP) ne-au comunicat ca in Bucuresti exista inregistrate 23.260 de persoane cu viza de flotant. Flotantii oficiali sunt mult mai putini decat persoanele fara acte de Bucu-resti, dar care locuiesc in realitate aici, din cauza conditiilor foarte grele de obtinere a acestei vize, au recunoscut oficialii INEP. Luand in calcul ca doar flotantii oficiali ar fi venit la vot, in proportie de 100%, sectiile speciale ar fi facut fata foarte greu. In medie, o sectie de vot ar fi trebuit sa gazduiasca teoretic 684 de flotanti. In realitate, fluxul de votanti din sectiile speciale a aratat astfel: 594 pe sectie in sectorul 1; 737 pe sectie in sectorul 2; 625 pe sectie in sectorul 3; 623 pe sectie in sectorul 4; 589 pe sectie in sectorul 5 si 700 pe sectie in sectorul 6.
In total, in Bucuresti au reusit sa voteze la sectiile speciale 22.536 de persoane, cele mai multe adunandu-se in sectorul 6, la sectiile de vot din caminele stu-dentesti (Regie, Leu, Politehnica). Imbulzeala cea mai mare, de la Gara de Nord, s-a petrecut in sectorul 1, unde au apucat sa voteze doar 2.973 de oameni in cinci sectii de votare. Un detaliu care nu favorizeaza teoria fraudei la sectiile speciale aglomerate este ca in sectorul 5, unde liderul PSD Marian Vanghelie este cel mai suspectat de trucuri pentru a strange voturi, a fost o singura sectie speciala, la Facultatea de Drept, unde au votat doar 589 de oameni.
Sociologul Mircea Kivu ne-a spus ca "un trafic estimat la circa 70.000 de persoane pentru un oras ca Bucurestiul nu este mare, intrebarea este cati dintre acestia s-ar duce la vot". Pe de alta parte, numarul mic de persoane care au reusit sa voteze in Bucuresti pe listele speciale poate fi explicat, in opinia lui Mircea Kivu, prin faptul ca "noutatea acestui scrutin pentru persoanele in tranzit a constat in completarea declaratiilor pe propria raspundere, care a marit timpul de asteptare". Un numar estimat de 50 de persoane pe ora care ar fi trebuit sa voteze in medie in sectiile speciale este "prea mare", considera Mircea Kivu, mai ales din cauza har-tiilor care trebuiau completate. Acest lucru nu se intampla in 2004 de pilda, cand votantii care nu se aflau in loca-litatea de domiciliu puteau vota la orice sectie pe niste liste suplimentare.
Sociologul ne-a explicat ca, in alte state "votantul anunta din timp ca nu va fi in localitatea de domiciliu si precizeaza orasul unde va vota, i se inmaneaza o hartie si astfel procesul este mai usor si dispare si orice suspiciune de frauda". Mircea Kivu considera ca "proportia luata in calcul pentru Bucuresti a fost una cu totul arbitrara", avand in vedere ca in judetul Cluj au fost organizate aproape o suta de sectii speciale, in timp ce in Bucuresti au existat doar 34.
Cluj: voturi speciale la prezidentiale
In judetul Cluj, la alegerile prezidentiale, au fost organizate 97 de sectii speciale. Unele au fost dedicate studentilor din cele patru campusuri din oras. Alte sectii au fost amenajate la gara, la aeroport sau in diferite localitati ale judetului. In total, pe listele electorale permanente sunt inscrisi aproximativ 590.000 de clujeni cu drept de vot. Circa 50 la suta dintre ei sunt din Cluj-Napoca. De asemenea, exista aproximativ 100.000 de persoane care au viza de resedinta in judet. Cei mai multi sunt studentii de la cele 13 universitati din Cluj. In orasul Cluj-Napoca exista circa 100.000 de studenti, masteranzi si doctoranzi, insa nu toti au viza de resedinta. De asemenea, exista un numar semnificativ de persoane care au venit in Cluj pentru a munci. Totusi, in oras sectiile speciale de vot au fost doar in numar de 16.
