Capacitatea Romaniei de a gestiona fondurile europene, supraestimata de CE

Comisia Europeana a supraestimat capacitatea Romaniei de a gestiona fondurile europene. Unele obiective si termenele de implementare au fost prea ambitioase, astfel ca au existat intarzieri in implementarea unor proiecte, a declarat, joi, la Bucuresti, Herbert Bosch, vicepresedintele Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, membru al Partidului Socialistilor Europeni.

Bosch a facut apel la transparenta in ceea ce priveste licitatiile publice de obtinere a fondurilor europene si la publicarea pe un site a beneficiarilor acestora, asa cum se procedeaza in cazul proiectelor SAPARD.
Banii pentru proiectele intarziate nu vor fi retrasi decat in situatiile in care sunt prea multe probleme pe parcurs, dar asta nu este un scop in sine, a spus Bosch. Se va lua in discutie daca este oportuna readucerea in discutie a programelor respective, in ciuda finalizarilor. „Incercam sa facem un lucru pozitiv. Unele proiecte pot fi, in final, mai costisitoare decat au fost prognozate initial. Aceasta este o problema majora. De aceea au fost create programele de preaderare, pentru a invata cum sa fie gestionate fondurile dupa aderare”, a mai spus Bosch.

Intarzieri in sistemul judiciar si aplicarea PAC

Printre proiectele unde exista intarzieri, el a amintit informatizarea sistemului judiciar si sistemul integrat de administrare si control pentru punerea in aplicare a politicii agricole comune. Sfatul lui Bosch a fost ca in proiectele majore, pe baza de cofinantare, sa se inteleaga perspectiva pe termen lung, cu un grad mai mare de sensibilitate, cum ar fi cazul proiectelor de infrastructura, care necesita mult timp pentru a convinge europenii sau autoritatile romane pentru obtinerea finantarii. „Trebuie sa invatam o lectie: ambitiile trebuie sa fie conforme cu capacitatile existente. Romania va trebui sa prezinte proiecte care pot fi cofinantate prin bugetul Uniunii Europene”, a afirmat Bosch. La cheltuirea fondurilor sunt multe de invatat, iar autoritatile nu trebuie invinuite ca ar folosi deliberat in mod lent fondurile, a apreciat Bosch: „Exista multe programe unde nu exista manuale in limba romana, dar am observat ca in multe proiecte situatia a fost remediata, s-a imbunatatit. Nu Guvernul e lent. Intarzierea poate veni din faptul ca, ulterior, se constata ca proiectele sunt mai costisitoare decat s-a estimat. O problema majora pentru care am infiintat fondurile de preaderare a fost de invatare a procedurilor, a modului in care sa fie gestionate proiectele. E ca la gradinita, cand te pregatesti pentru scoala. Intarzierile au avut loc, intr-un fel, argumentat”.