Dacă pentru ţările civilizate fotbalul este un spectacol, pentru cetăţenii altor state poate fi o şansă de a începe o nouă viaţă!
În Rwanda, pe o vreme mohorâtă, naţionala de fotbal din Eritreea se pregăteşte pentru cel mai important meci de la dobândirea independenţei de Etiopia, din 1993. Fotbaliştii se pregătesc pentru meciul retur din calificările la Campionatul Mondial din Brazilia, partidă care are loc la Kigali, Rwanda. Este primul meci jucat de Eritreea în deplasare, după doi ani.
Meciurile jucate în deplasare, şanse la libertate
Echipa din Eritreea, cunoscută sub numele de „Red Sea Boys”, ocupă locul 190 în clasamentul FIFA şi va întâlni naţionala Rwandei, în manşa secundă a preliminariilor pentru Campionatul Mondial din 2014, care va avea loc în Brazilia. Dacă Eritreea o va învinge pe Rwanda, va avansa în runda următoare a calificărilor.
Dar cu siguranţă cel mai important număr de după meci nu va fi cel al golurilor de pe tabelă, ci va fi numărul jucătorilor care se vor urca în avionul către Eritreea.
În 2009, după un turneu amical în Kenya, la ultima partidă disputată de Eritreea în afara graniţelor, întreaga echipă a dispărut după meci, fotbaliştii preferând noi perspective. Şi nu a fost pentru prima oară.
În 2006, patru jucători de la echipa Red Sea, din Eritreea, au dispărut în Nairobi după ce au disputat un meci de calificare în Liga Campionilor Africii. Patru ani mai târziu, 13 fotbalişti ai aceluiaşi club au dispărut, după ce echipa lor a fost eliminată de la un turneu desfăşurat în Tanzania. Componenţii echipei se pregăteau să plece acasă de la competiţie, dar au constatat că au rămas doar jumătate din lotul iniţial.
Majoritatea imigranţilor ilegali din Eritreea, folosesc Tanzania ca punct de tranzit către Africa de Sud sau către alte destinaţii.
Eritreea, un stat plin de restricţii
Eritreea este considerată una dintre cele mai represive state ale lumii. Dezertările jucătorilor au atras atenţia pe plan internaţional. „Încălcările drepturilor omului sunt frecvente în Eritreea, motiv pentru care tinerii, împreună cu cei din clasa profesională, visează să părăsească ţara chiar şi pentru a ajunge în taberele de refugiaţi din Etiopia sau Sudan”, a declarat Ronald K. McMullen, ambasadorul SUA în Eritreea.
Potrivit unui raport realizat în 2011, peste 50.000 de eritreeni trăiesc în taberele de refugiaţi din Etiopia. În Eritreea, sunt interzise libertatea presei, dreptul de a-ţi alege sau schimba religia şi pluralismul politic.
Sportivii sunt printre puţinii oameni care pot părăsi ţara legal. Mulţi dintre ei nu se mai întorc. „Cu siguranţă ceva trebuie să fie reparat, dar încă încercăm să aflăm cauza. Uneori este vorba de o conspiraţie din partea unor oameni care nu locuiesc în Eritreea”, a declarat Khsay Embaye, vicepreşedintele federaţiei de fotbal din Eritreea.
Cea mai bună generaţie de fotbalişti
Antrenorul Eritreei, Negash Teklit, o fostă vedetă a naţionalei Etiopiei de dinainte ca Etrieea să îşi câştige independenţa, conduce această echipă de peste 11 ani şi a luat parte la dezertările jucătorilor din 2009. „Această problemă nu este întâlnită numai în Eritreea. Apare la fiecare tânăr din Africa. Avem încă destui jucători valoroşi. Această generaţie şi în special această echipă, este una dintre cele mai bune pe care le-a avut Eritreea.”, a spus Teklit.
În primul meci disputat împotriva Rwandei, tinerii jucători eritreeni au reuşit să scoată un egal, scor 1-1, meciul având loc la Asmara, capitala tării, la peste 2000 de metri altitudine.
Vicepreşedintele federaţiei a declarat că după returul din Rwanda, toţi cei 18 componenţi ai echipei se vor întoarce acasă: ” Sunt 100% sigur că se vor întoarce toţi”.
