După şase ani de supremaţie în QS World University Rankings® 2010, universitatea americană Harvard a fost depăşită anul acesta de Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Astfel, Universitatea Cambridge devine prima universitate din afara SUA care reuşeşte să ocupe locul 1 în topul celor mai bune universităţi din lume.
Prima poziţie pe care a urcat acum Universitatea Cambridge din Marea Britanie s-a datorat cercetării. Peste 15.000 de academicieni din întreaga lume au votat Universitatea Cambridge ca având cea mai mare calitate în activitatea de cercetare. Acesta a fost de altfel motivul care a urcat-o pe primul loc, având în vedere că Universitatea Harvard a fost aleasă pentru prima poziţie de majoritatea angajatorilor chestionaţi.
Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite ale Americii, de asemenea, a făcut un salt important. De pe poziţia a noua pe care a avut-o anul trecut, acum a ajuns pe locul cinci. Universităţile specializate pe tehnologie, cum este şi cazul cunoscutei MIT, au avut rezultate bune îndeosebi la sondajul adresat angajatorilor. Universitatea Yale din SUA şi University College London din Marea Britanie au rămas constante, ocupând aceeaşi poziţie ca şi anul trecut, anume locul trei, respectiv patru. Pe primele 30 de locuri în acest top din 2010, universităţile din Statele Unite ale Americii domină categoric (15 universităţi), imediat urmând Marea Britanie, cu opt universităţi. În primele 30 de locuri se mai regăsesc universităţi din Elveţia, Canada, Australia, Hong Kong (China) şi Japonia.
Universitatea din Moscova în Top 100
O altă universitate care a urcat în top destul de semnificativ, în sensul că a intrat în primele 100 de universităţi din lume, este Universitatea de Stat din Moscova, care acum ocupă locul 93, faţă de 101 anul trecut. O altă remarcă, nu lipsită de importanţă, se referă şi la faptul că un număr însemnat de universităţi din Europa şi Asia Centrală se clasează în acest an în primele 500 de universităţi din lume, unele urcând chiar şi 100 de poziţii. Nou intratele în Top 500 sunt Universitatea din Patras (Grecia), Universitatea din Szeged (Ungaria), L.N. Gumilyov Eurasian National University din Kazahstan şi Universitatea de Stat Şcoala Superioară de Economie din Rusia. În Top 500, pe lângă cele deja menţionate mai sus, se mai regăsesc alte patru universităţi din Grecia, două din Cehia, trei din Rusia şi două din Polonia. Ne-am referit, evident, la ţări care sunt aproape de România.
România, din nou absentă
Din 2004, de când există QS World University Rankings®, cea mai bine poziţionată universitate din ţara noastră a fost Universitatea Bucureşti. Aceasta a reuşit să se claseze printre universităţile de pe locurile 400-500 câţiva ani la rând. Universităţii Bucureşti i s-a alăturat apoi în Top 500 şi Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. De doi, trei ani, însă, universităţile româneşti nu au mai reuşit să intre în acest top, fiind pe poziţiile 500 +. Calitatea slabă a educaţiei din ţara noastră este tot mai accentuată. Mai ales că, deşi pentru topul din acest an au aplicat cele mai multe universităţi româneşti de când există QS World University Rankings®, nici una nu a intrat în Top 500. Instituţiile de învăţământ superior din România care au aplicat anul acesta sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Timişoara, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Universitatea din Suceava, Universitatea de Vest din Timişoara. Universităţile româneşti pierd masiv la criteriile deschiderea internaţională (reputaţia academică), lucrări publicate, numărul de studenţi străini, numărul de profesori străini.
Criteriile pentru evaluare
Topurile pe care le realizează QS evaluează diverse aspecte, reputaţia academică având cea mai mare pondere în scorul final. Calculele pentru realizarea topului se bazează pe colectarea unor date care au în vedere:
» indicele de reputaţie academică, în proporţie de 40 %.
» numărul angajaţilor internaţionali, deci al personalului didactic – 5 %.
» numărul studenţilor internaţionali – 5 %.
» raportul dintre studenţi şi numărul cadrelor didactice – 20 %.
» indicele de angajabilitate al absolvenţilor universităţii analizate – 10 %.
» numărul de articole şi lucrări citate în reviste de specialitate internaţionale şi furnizate de Scopus, cea mai mare bază de citate şi extrase de lucrări academice şi surse web de înaltă calitate, conţinând peste 18.000 de titluri publicate de peste 5.000 de editori internaţionali – 20 %. Comisia de Evaluare Academică a QS World University Rankings® este formată din 20 de academicieni, statisticieni şi experţi în realizarea topurilor din 12 ţări. Revenind la topul din 2010, a cărui metodologie de cercetare este disponibilă la adresa www.topuniversities.com, sondajul adresat corpului didactic a primit răspunsuri de la 15.050 profesori, dintre care mai bine de 500 sunt rectori universitari. Sondajul care a fost adresat angajatorilor a primit răspuns de la 5.007 angajatori din 94 de ţări din toată lumea. Pe 15 septembrie, pe site-ul www.topuniversities.com va fi publicată lista completă a primelor 500 de universităţi din lume, realizată de QS World University Rankings®
„Spre deosebire de alte sisteme de clasificare a universităţilor, care se bazează în mare parte pe indicatori statistici referitori la cercetarea academică, QS ia în considerare şi date practice, precum părerile angajatorilor şi a profesorilor universitari.” Ben Sowter, director Departamentul de Cercetare al QS