Abatia ordinului benedictin, care a dat patruzeci de papi pana in prezent, inclusiv pe Benedict al XVI-lea, a constituit un factor important in istoria Clujului. A fost distrusa de mai multe ori si reconstruita, si-a schimbat des proprietarii, dar a ramas si acum un loc de reculegere, care ofera calatorului ostenit o adevarata incursiune in Clujul de altadata.
Biserica Calvaria a fost ascunsa ochilor curiosi de ziduri de pamant si piatra, care o inconjoara de jur-imprejur si care ating chiar inaltimea de 16 metri in unele locuri. Drumul spre interiorul fortificatiilor se deschide ca o firida in zidul fortificat. Intrarea este strajuita in dreapta de capela Calvaria, iar in stanga de clopotnita. In fata vizitatorului se deschide un drum stramt, incadrat de brazi si de morminte din secolele trecute.
Calatori prin vreme, tineri sau bunici cu nepoteii in brate, isi cauta linistea in preajma pietrei ingalbenite si racoroase a zidurilor. Curiosi, acestia buchisesc inscriptiile de secol XVIII sau XIX, lasate de vizitatori in piatra bisericii. Pe latura vestica, o statuie a Fecioarei indeamna la reculegere, iar biserica primeste credinciosii, rece, la ora de adoratie sau la liturghie. Cimitirul vechi, cu cruci rasfirate pretutindeni in incinta vechii abatii, emana o liniste dincolo de intelegerea muritorilor. Istoricul Tudor Salagean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, paseste printre vestigii reconfortat de istoria locului. "Calvaria a ramas din Manasturul foarte, foarte vechi… Denumirea satului Cluj-Manastur provine din maghiara, tocmai de la manastire, pentru a-l diferentia de orasul Cluj. Crucile de aici, cele mai vechi, dateaza din secolul XVII, dar cimitirul este din primele secole. si in jurul promontoriului sunt morminte vechi, ale taranilor din Manastur", spune Salagean.
Legendele orasului
Primele mentiuni documentare ale edificiului de cult dateaza din secolul al XI-lea, din timpul regilor maghiari Bela sau Ladislau, cand benedictinii au fondat o abatie, subordonata Arhiepiscopiei de Strigoniu (Ungaria). Biserica, inchinata Fecioarei Maria, a fost construita initial in stil roman, iar mai apoi, la 1508, a fost refacuta in stil gotic.
Regele catolic Istvan Bathory a daruit abatia iezuitilor, in 1581, impreuna cu sase sate de iobagi. De prezenta iezuitilor la Calvaria se leaga si infiintarea, in acelasi an, a Colegiului Iezuit din Cluj, de la care se revendica astazi Universitatea "Babes-Bolyai".
Abatia a avut un rol important in viata orasului. Rascoala de la Bobalna din 1437 s-a incheiat printr-o intelegere parafata la Calvaria, intre nobilimea maghiara si rasculati. Tot aici, a fost executata capetenia rasculatilor, Anton cel Mare din Buda. Legendele spun ca de la Calvaria ar pleca o retea de tuneluri subterane, care ar lega biserica de biserica romano-catolica "Sfantul Mihail", din centrul orasului Cluj, sau un tunel care ar duce pana in Valea Ierii. Acesta din urma ar fi folosit calugarilor si locuitorilor din Cluj si Manastur sa iasa din oras si sa se refugieze intr-un loc mai ascuns din calea atacurilor. Oricum, istoricii presupun ca zidul de pamant din jurul bisericii ar data chiar mai devreme decat aceasta, din timpul cneazului Gelu, care a avut resedinta pe Somes.
Model ecumenic la Calvaria
Biserica Romano-Catolica a inchiriat biserica Calvaria, in anul 1922, Bisericii Greco-Catolice. Desi lacasul de cult se afla in proprietatea romano-catolicilor, o data cu desfiintarea in 1948 a cultului greco-catolic, comunistii au confiscat si biserica Calvaria, pe care au dat-o abuziv in folosinta Bisericii Ortodoxe.
Intre anii 1991-1994, Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica au folosit in comun lacasul de cult, pana in anul 1994, cand edificiul a revenit in proprietatea romano-catolicilor.
Ordinul Sfantului Benedict
Ordinul Sfantului Benedict a fost intemeiat in jurul anului 500 d.H. Ordinul a dat istoriei 40 de papi, printre care si Benedict al XVI-lea, 200 de cardinali si peste 5000 de oameni de stiinta si scriitori importanti. In secolul al XI-lea, benedictinii au infiintat in Transilvania puternica abatie de Cluj-Manastur. In curand, ordinul a dobandit multe posesiuni si o influenta de invidiat, fapt ce a produs nu o data dispute cu principii transilvani. Benedictinii au detinut mosii si in Seleus, Hoghilag si Prod, asezari de pe culoarul Tarnavei Mari.
