13.9 C
București
sâmbătă, 21 septembrie 2024
AcasăSpecialCalea succesului sportiv trece prin biserică

Calea succesului sportiv trece prin biserică

Fostul selecţioner al reprezentativei de fotbal a României Anghel Iordănescu uimea asistenţa şi era privit de cele mai multe ori cu ironie când îşi făcea zeci de cruci sau pupa tot felul de iconiţe sau cruciuliţe în timpul meciurilor naţionalei. Acum, după atenţia pe care presa a început s-o acorde subiectelor pe această temă, a devenit o practică extrem de populară printre echipele de fotbal, şi nu numai, să meargă să se roage înainte de marile confruntări.

Deşi dintotdeauna aproape toţi sportivii mergeau la biserică să se roage înainte de marile competiţii, acest lucru a început să fie scos în faţă după apariţia lui Gigi Becali în fotbal, în 2002. Noul finanţator al echipei Steaua Bucureşti a atras iniţial atenţia prin interviurile pline de laude la adresa divinităţii pe care o considera element esenţial pentru obţinerea performanţelor sportive. Aşa se face că primul mare succes al Stelei, cu Becali în prim-plan, obţinut în 2005 când, în 16-zecimile Cupei UEFA a eliminat formaţia spaniolă Valencia în urma loviturilor de pedeapsă, a  fost considerat mai degrabă rezultatul forţei divine.

„M-am rugat pentru că nu ştiam cât de păcătos sunt. Înseamnă că, totuşi, în inima mea Dumnezeu este şi m-a ajutat să câştigăm”, a spus Becali după meci. Iar Dorinel Munteanu, la vremea aceea căpitanul echipei Steaua, i-a ţinut isonul şi a susţinut că „Dumnezeu ne-a ajutat să învingem la penalty-uri”. De atunci, investiţiile în divinitate ale lui Gigi Becali au devenit din ce în ce mai mari ridicându-se la peste 30 de milioane de euro donaţi pentru biserici şi construirea a 20 de lăcaşuri sfinte.  Urmând modelul şefului din Ghencea, mai întâi fotbaliştii şi apoi mulţi alţi sportivi au început să facă publice vizitele la lăcaşele de cult de dinaintea confruntărilor de marcă.

Icoana făcătoare de minuni de la Dej

Carmen Tocală, fostă jucătoare şi antrenoare, în prezent preşedintele Federaţiei Române de Baschet, a recunoscut că a merge la biserică înainte de competiţii a constituit dintotdeauna un suport important pentru performeri. „Sportivii sunt extrem de solicitaţi atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, iar pentru liniştirea psihicului ai nevoie de orice suport suplimentar. Atunci apelezi la divinitate, să te susţină în momentele dificile. Faptul că mergem la biserică înainte de confruntările importante îţi dă un plus de forţă, care se adaugă muncii fizice pe care ai depus-o şi talentului pe care îl ai. Pentru moral, un sportiv este bine să creadă în ceva care să-l susţină în momentele grele. În urmă cu vreo zece ani, când eram antrenoare la Dej, chiar echipa mi-a cerut să mergem la Mănăstirea Necula din zonă, vestită şi pentru Icoana făcătoare de minuni de acolo. Întâmplător sau nu, am câştigat meciul contra Clujului. La aceeaşi mănăstire mergea şi Nae Manea, cu naţionala de fotbal de tineret. Acum mai puţin băieţii şi mai mult fetele din lotul naţional de baschet merg la biserică înainte de meciurile importante”, a povestit Carmen Tocală.

Pelerinaj fotbalistic la Biserica Madona Dudu din Craiova

În anii generaţiei de aur a fotbalului românesc, la Biserica „Hagi Enuşi” din centrul Craiovei, s-au ţinut slujbele strict legate de fotbal. Din altar erau scoase un tricou al naţionalei cu numărul 10 şi o fotografie cu Gheorghe Hagi, iar preotul de acolo se ruga pentru Hagi şi echipa naţională a României, dar şi ca Universitatea Craiova să câştige titlul. Mai mult, nu puţini juniori din Cetatea Băniei, care voiau  să-i calce pe urme lui Gheorghe Hagi, au creat un adevărat cult la fântâna din faţa bisericii şi la fiecare slujbă de duminică veneau să se roage să-i ajute să le calce pe urme. „Acum nu se mai ţin slujbe speciale pentru fotbal la biserica Hagi Enuşi. În momentul de faţă, majoritatea fotbaliştilor merg la biserica Madona Dudu. Înainte de meciurile importante toţi jucătorii Universităţii trec mai întâi pe la Madona Dudu şi apoi spre stadion”, a spus Vicenţiu Neagoe, ofiţerul de presă al Universităţii Craiova.

Mănăstirea Căldăruşani, în dizgraţie

În urmă cu câţiva ani, credinţa că forţa divină îi va ajuta în campionat le-a îndrumat paşii dinamoviştilor către Mănăstirea Căldăruşani. Acolo au mers o bună bucată de vreme să se roage înainte de meciurile importante şi au avut chiar un duhovnic. În 2008, însă, în presă a izbucnit un scandal uriaş care l-a avut în prim-plan tocmai pe Laurenţiu Andreescu, preotul dinamoviştilor. Acesta a fost acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu un bărbat mai bine de trei ani, iar „câinii”, oripilaţi de cele aflate n-au mai călcat deloc pe la respectivul lăcaş de cult. „E incredibil ca un asemenea nenorocit să fie popă. Ne duceam să ne reculegem sufletele acolo pentru că era cea mai apropiată mănăstire. Mergeam să ne rugăm la Dumnezeu şi lângă noi era Iuda. E posibil ca toate ghinioanele care s-au abătut asupra echipei în ultimii ani să vină din cauza diavolului cu sutană. Din cauza acestui Iuda homosexual poate că nu am intrat în Liga Campionilor, pentru că el se ruga strâmb şi murdar la Dumnezeu”, a găsit Vasile Turcu, acţionarul de la Dinamo, o explicaţie pentru ratarea titlului din sezonul 2008-2009.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă