Credibilitatea financiară a Ungariei se află în colimatorul agenţiilor de rating, iar retrogradarea notelor suverane pe Ungaria şi alte ţări din jurul României creează un context nefavorabil climatului financiar în ansamblu.
Standard&Poor’s a plasat nota suverană a ţării „sub supraveghere negativă”, decizie care a provocat iritarea guvernului de la Budapesta, care a reiterat că Ungaria nu are nevoie de vreun acord cu FMI. S&P estimează că mediul economico-politic ungar a devenit „imprevizibil din cauza slăbirii organismelor de supervizare şi din cauza unor decizii privind reţetele bugetare care vor avea efecte negative asupra creşterii economice ungare şi asupra finanţelor statului”. Punerea „sub supraveghere negativă” este o măsură mult mai gravă decât „perspectiva negativă” din partea unei agenţii de rating, lasă de înţeles o scădere iminentă a notei suverane a unei ţări şi S&P va anunţa o decizie peste câteva săptămâni. Decizia S&P a venit a doua zi după cea a altei agenţii de notaţie, Fitch, care a anunţat că trece de la „stabil” la „negativ” perspectiva sa privind nota suverană ungară, în prezent BBB- la ambele agenţii. Nota Ungariei se situează numai cu o gradaţie sub rangul investiţiilor speculative, potrivit scării celor trei principale agenţii de rating.
Măsuri contrare regulilor UE
Motivele evocate de S&P şi Fitch sunt aproape identice şi se referă la criticile din ultimele luni ale analiştilor care au denunţat politica economică „neortodoxă” a premierului ungar, Viktor Orban. În colimator sunt măsurile economice contrare regulilor UE, care au fost luate fără consultări prealabile cu sectoarele implicate, cum ar fi impozitarea băncilor (623 milioane euro) şi taxele extraordinare asupra societăţilor de energie, de distribuţie şi de telecomunicaţii. De asemenea, sub focul criticilor se află recenta decizie a guvernului de la Budapesta care permite populaţiei îndatorate în devize străine să ramburseze creditele la o dobândă preferenţială, cel puţin cu 20% sub dobânzile reale de schimb. Măsura a fost viu criticată de Banca Centrală Europeană, care a calificat-o „periculoasă” nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru băncile regiunii.
Pieţele anticipează scăderea notei Ungariei cel puţin de către una din cele trei agenţii, lucru admis şi de ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolesy. Budapesta respinge însă avizele agenţiilor şi insistă că deficitul public va rămâne sub 3% din PIB în 2011 şi în 2012. Ieri, purtătorul de cuvânt al premierului Orban a declarat că Ungaria nu are nevoie de un acord stand-by de credit cu FMI, aşa cum a cerut Partidul coaliţiei democrate. „Nu dorim nici un fel de organizaţie financiară internaţională care să dicteze măsuri pentru guvernul ungar şi să forţeze guvernul la măsuri de austeritate. În loc de aşa ceva, guvernul a decis o politică economică credibilă şi transparentă, iar Ungaria a demonstrat că este capabilă să se finanţeze de pe pieţe.” 
Efecte în România
Potrivit lui Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, contextul nefavorabil de pe pieţe şi retrogradarea ratingului Ungariei vor afecta emisiunea de obligaţiuni în dolari pregătită de România. „Ce s-a întâmplat cu retrogradarea ratingurilor în ţări din jurul nostru ne afectează şi pe noi” şi „orice decizie prin politica financiară trebuie să aibă în vedere avantajele şi dezavantajele contextului”. Ministerul Finanţelor pregăteşte o emisiune de obligaţiuni româneşti denominate în dolari pe piaţa SUA cu o valoare minimă de 500 milioane dolari şi un nivel maxim de 2 miliarde dolari. Suma finală, maturitatea, dobânda şi toţi ceilalţi termeni şi condiţii financiare se vor stabili la momentul lansării emisiunii, în funcţie de condiţiile de piaţă.
