După Conferința pentru securitate de la München, statele Uniunii Europene sunt tot mai convinse că ar trebui să pună în comun o armată proprie, care să fie un pilon al Alianței transatlantice.
Punerea în comun a unor sisteme de luptă ar economisi vreo 11 miliarde euro din cei 220 miliarde prevăzute, conform analiștilor de la McKinsey & Company. Țările occidentale abia dacă și-ar mări foarte puțin investiția în armate, până în 2020, însă țările din Europa de Est vor trebui să investească până la 3% anual din PIB.
Europenii se înarmează pe criterii naționaliste
În 2014, țările membre ale Uniunii Europene, în afară de Danemarca, ce aparțin de Agenția Europeană de Apărare au investit 35 de miliarde euro în echipamente militare și cercetare. Raportul McKinsey sugerează că punerea în comun a sistemelor de luptă și reducerea furnizorilor poate duce la economisirea a 11 miliarde euro din suma adițională imediată și mai mult în anii următori.
Ca bloc, UE este al doilea cel mai mare investitor în Apărare, după SUA. Dar, pentru că mulți dintre membrii UE preferă fabricile proprii de armament și muniție, 80% din achizițiile în domeniul Apărării se fac pe baze naționaliste. Astfel, s-a creat o piață europeană pentru Apărare foarte fragmentată și inegală. De exemplu, trupele europene folosesc 17 tipuri diferite de tancuri, comparativ cu un singur sistem american. Europenii operează cu 27 de sisteme diferite de obuziere, în timp ce americanii doar cu două. Din punct de vedere naval, europenii folosesc 29 de tipuri diferite de distrugătoare și fregate, iar americanii doar patru. Per total, europenii folosesc 178 de sisteme diferite de luptă, în timp ce americanii doar 30.
Nehotărâre în privința cartierului-general
Președintele Trump a fost foarte ferm când a spus: „America first!“. Europenii nu trebuie să se îndoiască de faptul că Donald Trump își va urmări propriile strategii, fie că este alături de europeni, fie că este „pe-aproape“. Ca NATO să devină o alianță foarte puternică, respectată și temută, Europa trebuie să construiască o armată-pilon, care să fie de bază în alianță, nu dependentă de ajutorul militar al SUA.
Ca perspectivă militară imediată, SUA urmăresc să anihileze ISIS, iar Rusia să dividă și să slăbească NATO. Pot exista cooperări SUA-Rusia pe anumite zone de interes, dar dacă Europa va avea „armata-pilon“ în NATO nu va trebui să se îngrijoreze de astfel de cooperări.
Germania și Franța, care deja se remarcă în Uniune ca „mica alianță“, ar putea prelua conducerea în organizarea armatei europene comune.
De când a fost ales Donald Trump președinte al SUA și a avut remarci dure la adresa UE și a NATO, liderii europeni au tot așteptat o poziție clară a Americii. Este exact momentul politic în care liderii UE trebuie să se decidă să fie cu adevărat un bloc, inclusiv militar, pentru a-și urmări și apăra propriile interese. Pentru că realitatea prezentului nu favorizează statele naționaliste, individualiste, pe care Rusia le poate „rade“ sau „îngloba“, după caz.
Planul pentru armata-pilon este de multă vreme făcut. Germania și Franța au insistat asupra lui cu mai multe ocazii. Acesta este oarecum prefigurat în Agenția de Apărare Europeană. Impedimentul principal este unde să fie cartierul general al acestei armate?! Iar aici orgoliile europene se bat cap în cap.
