Deprecierea cotatiilor commodities (marfurile) din ultima perioada nu tine numai de intarirea dolarului, ci de anticiparea unei diluari a cererii o data cu incetinirea economica la nivel global.
E absolut normal sa presupui ca intr-o perioada mai dificila pe care o traverseaza marile economii ale lumii, pretul materiilor prime fac pasi inapoi, pe masura ce se restrange cererea. Dupa ce a depasit 23 dolari/livra in 2006, nichelul s-a intors la o cotatie de 8 dolari, cuprul de la un maxim de 4 dolari/livra in acest an este la 3,3 dolari, petrolul a dat inapoi spectaculos, de la 147 dolari/baril la 113, in mai putin de 3 luni.
Aparent, miscarea de corectie a declansat-o aprecierea dolarului american, care a avansat de la un raport euro-dolar de 1,6 pana la 1,49. Procentele castigate de moneda americana nu justifica insa saltul inapoi facut de cotatii pe bursele de marfuri, asa cum deprecierea sa in prima parte a anului a fost mult mai redusa decat scumpirile, in mare parte speculative, consemnate de commodities.
Se pare ca ajustarea previzibila a cererii a determinat ca o parte din fondurile speculative sa inchida din pozitiile detinute pe piata marfurilor, decizie justificata si de conditiile climatice (vom avea recolte mult mai bune decat cele din 2007, deci preturile exorbitante ale cerealelor nu se justifica). Mare atentie deci la companiile cotate si la BVB, care au beneficiat din plin de isteria burselor de marfuri.
Profiturile mari raportate in acest an pot disparea la fel de repede daca scumpirea gazului si subventia statului se reduc pentru Amonil si Azomures sau daca recolta de floarea soarelui va fi substantial mai buna decat anul trecut (Argus nu va repeta in acest caz profitul din primele trimestre ale anului 2008).
