Bucureştiul va fi ajuns din urmă în 2018 de către Sofia, capitala Bulgariei, acesta fiind anul în care reţeaua de metrou din ţara vecină va ajunge la o lungime de 63 de kilometri, doar cu 7 kilometri mai puţin decât actuala reţea a Metrorex. Ideea construcţiei metroului din Sofia este veche, însă lucrările de realizare a reţelei au demarat abia în anii ’90. În 1998 bulgarii au deschis primii kilometri de metrou, iar întreaga lor reţea a fost realizată în anii scurşi de atunci. În medie, după 1990 vecinii de la sud de Dunăre au realizat 2 kilometri de linie anual, românii – doar 400 de metri.
După deschiderea magistralelor 1 şi 2 în perioada 1998-2012, cu o lungime însumată de 40 de kilometri, se află în lucru magistrala 3, lungă de 19 kilometri şi programată a fi încheiată, potrivit estimărilor municipalităţii sofiote, în 2018. Anul viitor este planificată încheierea lucrărilor de extindere a magistralei 1 până la aeroportul capitalei, magistrala urmând să numere suplimentar încă şapte staţii.
Strategia Bucureştiului: Votăm una, facem alta
Spre deosebire de România, unde responsabilii derulează proiectele de dezvoltare a metroului şi le modifică în mod conjunctural, Sofia şi-a realizat şi extins reţeaua pe baza unui plan general de transport al capitalei, aprobat de guvernul acestei ţări. La Bucureşti abia acum se pune problema accesării fondurilor UE pentru realizarea metroului, bulgarii au folosit deja fondurile UE, în proporţie de 50%, la realizarea celei de-a doua magistrale. În plus, la sud de Dunăre ritmul lucrărilor nu a fost uriaş, dar a fost constant. La Bucureşti derularea lucrărilor a avut loc în hopuri. În 1991 s-au dat în funcţie o staţie (Pantelimon) şi legătura de la Republica spre aceasta. Până în 2000, deci în nouă ani, nu s-a mai deschis nici un kilometru de tunel, ci doar 3 staţii, două la Basarab, una la Gorjului. În anul menţionat s-a mai deschis legătura Basarab-Griviţa-1Mai, după care lucrările au trenat până în 2008 când s-a inaugurat legătura Nicolae Grigorescu-Saligny, cu patru staţii. În cei cinci ani scurşi, Ministerul Transporturi şi Metrorex au mai reuşit să deschidă încă două staţii, anume Jiului şi Parc Bazilescu. În zona Drumul Taberei, pe magistrala V, lucrările, în loc să avanseze, mai degrabă stau. Proaspăt venit la putere, Guvernul a tăiat anul trecut, la rectificare, sumele de bani necesare construirii.
Prevederea financiară iniţială, de 380,9 milioane lei, a fost tăiată la 178,9 milioane lei, şi ulterior, în 2013, la doar 95 de milioane de lei. Din aceşti bani nu se poate construi nici măcar un kilometru. În plus, proiecte aprobate anterior de Guvern, bătute în cuie, aprobate de Parlament, dar şi de finanţatori internaţionali, precum linia de metrou Gara de Nord-Otopeni, sunt anulate, în pofida avantajelor clare. Pentru acest proiect Banca de Dezvoltare a Japoniei a fost de acord să ne împrumute o treime din bani, aproximativ 300 milioane de euro, în condiţii avantajoase, anume creditare pe 25 de ani, cu 7 ani perioadă de graţie şi 1,5% dobândă. Restul banilor ar putea veni din credite BEI sau fonduri UE, deci efortul bugetar nu ar fi uriaş. Cu toate acestea, ministrul Fenechiu vrea anularea proiectului, susţinând că pe noua linie ar circula doar pasagerii de la Otopeni (5 milioane pe an sau o medie zilnică de 15.000 de călătorii). Gheorghe Udrişte, fost director Metrorex, vorbeşte însă de 185.000 de călătorii zilnic, trafic acoperit nu atât de pasagerii de la Otopeni, cât de sute de mii de angajaţi ai firmelor din zonă şi locuitori din nordul Capitalei. În prezent doar 20% din locuitorii Bucureştiului au acces facil la reţeaua de metrou, spune fostul director. Reţeaua trebuie extinsă în zonele Drumul Taberei, Pantelimon, Alexandriei, Colentina, deoarece soluţii de ameliorare a traficului de suprafaţă nu mai există.
