Conducerea Teatrului Naţional din Budapesta a retras autorizaţia de organizare a recepţiei de Ziua Naţională a României în această instituţie. Intelectualii ardeleni, români şi maghiari, deplâng situaţia creată sub presiunea extremiştilor.
Radicalii maghiari au provocat noi tensiuni diplomatice între România şi Ungaria. Sub presiunea unor politicieni şi a altor figuri publice din ţara vecină, apropiate de partidul fascist Jobbik, de Opoziţie, dar şi de aripa extremistă a FIDESZ, formaţiune aflată la guvernare, conducerea Teatrului Naţional din Budapesta a decis să boicoteze organizarea Zilei Naţionale a României. Iniţial, directorul instituţiei, Robert Alfoldi, acceptase să închirieze clădirea Institutului Cultural Român din Budapesta, care a şi programat organizarea recepţiei din 30 noiembrie. Imediat însă, Alfoldi a fost acuzat de trădare de către politicienii din Jobbik, care au afirmat că reprezentantul Teatrului Naţional din Budapesta ar patrona un act antimaghiar. La rândul său, politicianul Istvan Palffy, reprezentant al coaliţiei de guvernare din Ungaria, a cerut Guvernului chiar demararea unei anchete pe această temă. Palffy consideră că Teatrul Naţional, ca instituţie publică, nu ar fi trebuit să permită organizarea unei recepţii care celebrează unirea Transilvaniei cu România. În urma acestor demersuri publice, directorul Teatrului Naţional a cedat, şi-a cerut scuze şi a anulat contractul cu ICR.
„Este absurd”
Decizia a stârnit consternare în Transilvania. Viceprimarul UDMR din Cluj, Attila Laszlo, a declarat că „treaba unui institut cultural este să organizeze evenimente de acest fel, prin care, astfel, să celebreze ziua unei ţări. Din punctul meu de vedere, Institutul Cultural Român şi-a făcut treaba. Îmi pare rău pentru astfel de incidente”. De asemenea, există mai multe voci din Biserica Romano-Catolică de limbă maghiară din România care-şi exprimă regretul pentru acest incident. „Este absurd. Ar fi ca şi cum nu am mai primi autorizaţia să serbăm ziua de 15 martie, serbarea maghiarilor de pretutindeni, pe motiv că în anul 1848, ungurii s-au luptat cu românii”, ne-a spus unul dintre preoţii catolici din Alba Iulia.
Şi jurnalistul clujean Sabin Gherman, fost profesor universitar în Budapesta, a declarat că „este regretabil că se întâmplă astfel de lucruri. Până la urmă, totul a fost un joc al istoriei, nu al oamenilor care au închiriat sala teatrului. În România, nu s-ar fi putut întâmpla aşa ceva”. Dezamăgirea provocată de acest gest a fost resimţită şi de copreşedintele Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, Smaranda Enache, fost ambasador al României în Finlanda şi în Estonia. „Liga Pro Europa şi-a exprimat îngrijorarea încă de la intrarea în Parlamentul Ungariei a partidului Jobbik. De asemenea, am protestat şi faţă de deschiderea la Târgu-Mureş a unui cabinet al unui europarlamentar din partea Jobbik. În calitate de militant pentru reconcilierea istorică româno-maghiară şi în calitate de fost diplomat, îmi exprim regretul că partidele extremiste au încă posibilitatea să tensioneze relaţiile dintre cele două ţări”, a declarat Smaranda Enache.
Calcule refacute
Recepţia de 1 Decembrie din Budapesta, în aceste condiţii, ar putea fi organizată în acest an la sediul Ambasadei României, spun surse din cadrul Institutului Cultural Român. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu susţine şi el că, „de regulă, în astfel de probleme, foarte multe comentarii nu pot fi făcute. Ar fi bine să avem o perspectivă echilibrată şi europeană asupra unor astfel de elemente. Mă miră o astfel de atitudine, în contextul în care relaţiile dintre cele două state au evoluat foarte bine. Mă bucură, în schimb, faptul că astfel de lucruri nu se mai pot întâmpla în România”.
