Tinerii arhitecti care s-au specializat si s-au remarcat in strainatate ar putea da o mana de ajutor in salvarea Capitalei din haosul urbanistic in care se afla. Bogdan Fezi, doctor in arhitectura specializat la Paris si in alte capitale europene, este unul dintre tinerii romani care au ceva de spus in acest domeniu. Intr-un interviu acordat "Romaniei libere" el vorbeste despre cauzele care au condus la dezastrul din Capitala. Presiunile de pe piata imobiliara si legile permisive in domeniul constructiilor sunt doua dintre motivele principale pentru care Bucurestiul este atat de sufocat. "Diferenta majora intre Bucuresti si orasele mari care au probleme este aceea ca, la fel ca toti pacientii bolnavi, acestea din urma merg la doctor. Autoritatile locale ar trebui sa ceara ajutorul arhitectilor, specialistilor, fapt care la noi nu se intampla. Nu exista vointa in a cere un consult de specialitate indiferent ca acesta ar veni din interior sau din strainatate", spune arhitectul. Fezi crede insa ca lucrurile vor incepe sa evolueze intr-o directie buna la presiunea asociatiilor civice si a organizatiilor de arhitecti care simt deja ca "a ajuns cutitul la os". De altfel, zilele acestea asistam la un razboi mediatic in care functionari ai Primariei Capitalei implicati direct in domeniul urbanismului acuza actuala stare de lucruri, dar in mod paradoxal nu-si asuma nici o vina.
» Bogdan Fezi, doctor in arhitectura la Paris, sustine ca problemele de trafic in Bucuresti au aparut la inceputul secolului XIX, s-au perpetuat in comunism si nu si-au gasit rezolvarea nici astazi.
» Tanarul crede ca haosul urbanistic este cauzat de legile permisive din domeniu si de presiunile existente pe piata imobiliara.
» Problema cainilor vagabonzi si a chioscurilor amplasate ilegal a mai fost rezolvata o data in istoria Capitalei: acum 100 de ani.
Nascut in 1973 la Bucuresti, Bogdan Fezi spune ca este legat in primul rand afectiv de orasul caruia i-a dedicat numerosi ani de studiu. In timp ce urma cursurile Facultatii de Arhitectura "Ion Mincu" din Capitala, a avut sansa de a studia, in paralel, si in Marea Britanie. Ulterior, a obtinut o diploma de studii aprofundate la Paris, oras in care si-a sustinut si teza de doctorat cu tema "Bucurestiul si influenta franceza". Fezi este autorul mai multor carti si studii in domeniul urbanismului si arhitecturii. Tanarul nu uita sa aminteasca faptul ca in 1912 la Bucuresti se organiza primul concurs de urbanism, inainte ca la Paris sa se desfasoare un eveniment similar. Iar in 1939, Romania obtinea medalia de aur pentru lucrari de urbanism la expozitia pentru lucrari edilitare de la Liège. De atunci insa lucrurile au evoluat intr-o directie mai putin fericita.
» De ce Bucurestiul a ajuns in aceasta situatie?
Romania a adoptat niste legi si a ratificat niste conventii europene pe care nu le aplica. In Romania daca cineva construieste case sau blocuri in mod ilegal nu i se intampla aproape nimic. Pentru o astfel de incalcare a legii, amenda cea mai mare este de 3.000 de euro. In Franta, amenda se calculeaza in functie de suprafata construita ilegal si poate ajunge la 300.000 de euro. In caz de recidiva, persoana face puscarie.
Legea urbanismului stabileste foarte clar care poate fi inaltimea maxima a unui imobil, modul de utilizare a terenurilor. Oricine poate, insa, cere la primarie modificarea acestor termeni. Este la bunul plac al autoritatilor locale sa decida daca respectiva constructie mai poate sau nu fi inaltata cu cinci sau zece etaje in plus. In Franta, nu se accepta nici o derogare.
» Se vorbeste de un haos urbanistic…
In toate orasele europene contractele de arhitectura si urbanism se atribuie prin concurs. In Romania, proiectele de arhitectura se incredinteaza, in majoritatea cazurilor, celui care se angajeaza sa finalizeze lucrarea cu pretul cel mai mic. Va intreb: i-ati incredinta proiectul pentru realizarea unei piete cuiva care liciteaza un euro? Sigur, nu. Dar legea romaneasca permite acest aspect.
De la "orasul de zahar" la blocurile gri
» Ce se poate pastra din mostenirea comunista?
Nu tot ce s-a facut in comunism a fost rau, dupa cum alte lucruri au fost supraevaluate. O serie de cladiri cu patru etaje din zona Dorobanti-Floreasca sunt foarte cautate. La ora actuala, se construiesc imobile de locuit cu 10-20 de etaje, care in Europa nu mai au trecere. Pe de alta parte, comunismul a distrus sistemul de transport, iar traficul din Bucuresti a fost dat uitarii. Chestiunea realizarii celor trei sau patru inele de circulatie se punea inca din secolul al XIX-lea. Institutele de proiectari din anii ’80 au propus construirea de parcari supraetajate in Capitala. Conducerea de partid nu a fost insa interesata de infrastructura rutiera.
»Dar blocurile gri?
Colorarea cladirilor este o reactie de disperare care trebuie pusa in legatura cu atmosfera in care am trait in ultimii ani. In mod normal, o astfel de cladire trebuie intretinuta si zugravita o data la 15 ani. In caz contrar, se degradeaza. In perioada interbelica Bucurestiului i se spunea "orasul de zahar" pentru ca existau multe cladiri albe. Din dorinta de a acoperi griul s-a importat sistemul colorarii fatadelor, doar ca stilistic exista "arhitecturi" care pot si altele care nu pot fi colorate.
Interesele dicteaza planurile urbanistice
» In loc, au aparut constructii de sticla…
Faptul ca un bloc este de sticla sau din alt material nu trebuie sa constituie o problema atat timp cat constructia este asimilata pozitiv de populatie si este cu adevarat necesara. Problema este ca acest tip de blocuri apare nu in urma unui proiect urbanistic complex care sa tina cont de estetica orasului sau a unui dialog in care sa fie consultata si populatia. Ci numai din dorinta investitorilor de a construi cat mai mult si mai inalt decat le permite legea.
» Exista orase cu aceleasi boli ca Bucurestiul?
La Paris se circula foarte prost cu masina, dar foarte bine cu metroul. Diferenta majora dintre Bucuresti si orasele mari care au probleme este ca, asemenea oricarui pacient bolnav, acestea din urma merg la doctor. Autoritatile locale ar trebui sa ceara ajutorul arhitectilor, al specialistilor, fapt care la noi nu se intampla. Nu exista vointa in a cere un consult de specialitate, indiferent ca acesta ar veni din interior sau din strainatate.
» In ce fel de oras traim?
Situatia arhitecturala si urbanistica a orasului este printre cele mai proaste din ultima suta de ani. La sfarsitul secolului XIX s-a rezolvat problema cainilor vagabonzi. Noi am rezolvat-o din nou acum cativa ani. Pe la 1900 se demolau chioscurile ilegale si tot atunci se vorbea de latifundiarii imbogatiti in nordul Bucurestiului. Numai ca, in acelasi timp, la inceputul secolului trecut se amenaja Parcul Carol si Herastraul. Bucurestiul de azi se afla in urma orasului de la 1907. Tendinta este insa una pozitiva. Diverse asociatii civice au inceput sa isi afirme dreptul la opinie. Asociatiile profesionale – precum Ordinul arhitectilor – trag semnale de alarma care se aud in public. Asta si pentru ca a cam ajuns cutitul la os.
ARHITECT SEF
» Initiative imobiliare fara finalitate
L-am intrebat pe Bogdan care ar fi primele masuri pe care le-ar pune in aplicare in cazul in care ar deveni arhitectul-sef al orasului. "As instaura norma ca legea este una pentru toti, iar planul urbanistic general trebuie sa fixeze limitele maxime de constructie care sa fie respectate de toata lumea".
Trebuie spus ca autoritatile publice pot scadea foarte mult preturile terenurilor. In 1996 s-a desfasurat un mare concurs international, intitulat "Bucuresti 2000", care
s-a bucurat de o larga participare interna si internationala. In jurul Palatului Parlamentului exista un loc viran care trebuia utilizat. A fost declarat castigator un proiect in care se prevedea ca in acea zona se vor amenaja parcuri, terenuri de sport, imobile de locuinte si birouri, statii de metrou. Se crea un nou pol al orasului. Ca si alte proiecte importante de dezvoltare urbana, el nu a fost pus in aplicare. O astfel de investitie ar fi creat o asemenea oferta pe piata imobiliara incat preturile ar fi coborat semnificativ. Exista spatii, in zonele periferice ale orasului, care nu sunt exploatate.
Micul Paris
» Bucurestiul si influenta franceza
"Capitala se confrunta cu o serie de probleme foarte serioase in secolul XIX. In 1807 a fost instaurata prima restrictie de trafic greu pe Calea Victoriei. Carele cu poveri blocau artera. Apoi s-a instituit un sistem de sensuri unice pe Magheru si Calea Victoriei. Fara influenta franceza, Bucurestiul nu ar fi avut decat strazi de dimensiunea Lipscanilor, de 10-12 metri latime. Acest sistem de largire a strazilor este copiat dupa cel parizian. Toate bulevardele importante sunt facute dupa sistemul francez. In secolul XIX, o mare parte din arhitecti si-au facut studiile in Franta. Capitala nu a avut fortificatii, acestea fiind interzise de otomani. Cladirile reprezentative, precum CEC-ul, au fost copiate dupa unele franceze. Erau construite izolat si aveau un caracter de palat. Insa ponderea acestui tip de imobile este foarte redusa in Franta. De aceea spunem ca Bucurestiul nu seamana cu Parisul. Dupa 1910, din motive ideologice sau de aliante politice, modelul arhitectural este cel german si britanic", sustine arhitectul.
