Pe langa cuvintele de bun-venit in UE, statele membre si Comisia Europeana nu uita de angajamentele Romaniei privind lupta anticoruptie.
In proiectul de concluzii adoptat la finalul Consiliului European se arata ca "institutiile Uniunii vor coopera cu cele doua state membre si vor verifica si dupa aderare progresele in domeniul reformei judiciare si a luptei impotriva coruptiei si crimei organizate. Aceasta si alte masuri de acompaniere vor asigura ca aderarea Bulgariei si Romaniei la UE sa fie un succes.”
In Comisia Europeana, scaderea vizibila a interesului pentru reforma si pentru lupta anticoruptie Ð de exemplu prin neadoptarea legii Agentiei Nationale de Integritate Ð este privita cu raceala. Un oficial european familiarizat cu aceasta problema ne-a declarat ca "va fi destul de incomod pentru Tariceanu si Ungureanu ca la Consiliul European din iunie pe ordinea de zi sa nu poata fi bifate masurile pe care Romania s-a angajat sa le ia in domeniul luptei anticoruptie”. Iar cazul Turciei, cu care UE a suspendat opt capitole de negociere pentru nerespectarea angajamentelor fata de Cipru ar fi un exemplu clar ca Executivul european nu va face rabat daca Guvernul si Parlamentul de la Bucuresti vor uita de promisiuni dupa 1 ianuarie. Clauza de salvgardare in domeniul Justitiei ce poate fi activata in urmatorii trei ani ar fi un vot de blam cu repercusiuni politice si economice: cooperarea judiciara cu UE ar fi blocata, iar sentintele romanesti, nerecunoscute in spatiul comunitar.
Printr-o decizie adoptata miercuri, Comisia Europeana a hotarat ca misiunile expertilor (peer review) sa continue si dupa 1 ianuarie, ca parte a "mecanismului de cooperare si verificare a progreselor in domeniul justitiei si luptei anticoruptie”. Iar asta in ciuda insistentelor oficialilor bulgari, care ar fi dorit sa mearga doar pe varianta trimiterii de rapoarte anuale la Bruxelles. In textul deciziei se arata ca "Bulgaria si Romania trebuie sa raporteze in fiecare an, in luna martie, cu privire la indeplinirea obiectivelor stabilite, incepand cu 31 martie 2007. Comisia va prezenta apoi un raport Parlamentului European si Consiliului in iunie 2007, urmat la cel putin fiecare sase luni de rapoarte aditionale. Comisia va continua sa acorde Bulgariei si Romaniei asistenta tehnica si financiara, inclusiv misiuni de experti, pentru a face progrese in aceste domenii. Decizia de azi va fi valabila pana cand toate obiectivele vor fi indeplinite satisfacator.”
Spre dezamagirea comisarului pentru Justitie Franco Frattini, echipa care se va ocupa de monitorizarea postaderare va fi condusa de Secretariatul General al Comisiei Europene si de cabinetul presedintelui Jose Manuel Barroso. "Pe undeva este normal sa fie asa, chiar daca Frattini considera asta ca un vot de neincredere, pentru ca cele doua tari sunt state membre si e firesc sa se ocupe Secretariatul General de aceasta chestiune”, ne-a explicat oficialul european cu care am discutat. Sefa echipei de monitorizare va fi Bridget Czarnota, care a condus pana acum departamentul ce se ocupa de Bulgaria in cadrul Directiei Extindere a Comisiei Europene. Foarte angajata in trezirea opiniei publice in privinta luptei anticoruptie, Czarnota declara in septembrie la Sofia ca "presiunea publica asupra guvernului este mult mai importanta pentru lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate decat mecanismele de monitorizare ale UE.”
