În timp ce cresc presiunile făcute asupra Bulgariei şi României de a combate corupţia şi criminalitatea de tip mafiot drept condiţii preliminare ale aderării la spaţiul Schengen, UE anunţă măsuri de supraveghere şi evaluare a corupţiei la nivelul tuturor statelor membre.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström a prezentat un set de mă-suri pentru a aborda mai ener-gic prejudiciile grave pe care le aduce corupţia societăţilor europene în plan economic, social şi politic. Lupta anticorupţie necesită o atenţie prioritară pentru că în pofida existenţei unor cadre juridice destul de sofisticate la nivel internaţional şi european, punerea lor în practică este inegală în rândul statelor membre ale UE, a declarat Malmström. „Este clar pentru mine că nu există sificientă determinare printre politicieni şi factorii de decizie pentru a combate această infracţiune”.
Deturnarea fondurilor publice, finanţarea ilegală a partidelor, obstrucţionarea justiţiei arată că UE este departe de a fi la adăpost de corupţie. CE estimează că acest flagel costă economia europeană 120 miliarde de euro anual, sumă echivalentă cu bugetul Comisiei. Potrivit ultimelor rezultate ale Comisiei, patru cetăţeni ai UE din cinci consideră corupţia drept o problemă gravă în ţara lor.
Comisarul Malmström a ţinut să precizeze că seria de măsuri adoptate de Comisia Europeană se înscrie într-un cadru mai larg de protejare a economiei legale europene. Concret, Comisia face un prim pas spre punerea în funcţiune a unui nou mecanism, „Raportul anticorupţie al UE”, pentru monitorizarea şi evaluarea eforturilor statelor membre de combatere a corupţiei şi pentru încurajarea unui angajament politic mai susţinut din partea statelor membre. Publicat de Comisie la fiecare doi ani începând cu 2013, raportul anticorupţie va identifica eşecurile şi punctele slabe în cele 27 state membre.
Creşte presiunea pe Bulgaria şi România
EurActiv semnalează că este în creştere presiunea privind amânarea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când cele două state vor pune capăt la ceea ce este perceput drept modelul lor de tranziţie infracţională la economia de piaţă. La aderarea României şi Bulgariei la UE în 2007, s-au menţinut unele neajunsuri în ce priveşte reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei iar în cazul Bulga-riei, lupta contra crimei organizate, având riscul ca cele două state să nu fie capabile să aplice corect legislaţia comunitară. A fost instituit un mecanism de monitorizare, pentru prima oară în istoria organizaţiei. Franţa şi Germania au cerut ca aderarea la spaţiul Schengen să fie condiţionată de ridicarea acestui mecanism, spre nemulţumirea Sofiei şi a Bucureştiului.
Pe 9-10 iunie, miniştrii de Justiţie şi de Interne ai UE se reunesc la Luxemburg pentru a discuta aderarea României şi Bulgariei la Schengen. EurActiv citează diplomaţi potrivit cărora există o preocupare legată de faptul că infor-maţii din bazele de date confidenţiale ale Schengen au putea deveni disponibile pentru mafia bulgară.
