Arhiepiscopia Tomisului a pregătit pentru marţi, de Bobotează, 130.000 de sticle cu apă sfinţită, care vor fi împărţite pe stradă locuitorilor din Constanţa, unde va avea loc şi o procesiune spre Portul Tomis, iar apoi va fi oficiată slujba de sfinţire a apelor. Etichetarea şi umplerea celor 130.000 de sticle au fost făcute sâmbătă, de voluntari, la sediul Palatului Arhiepiscopal. Apa sfinţită a fost îmbuteliată în pet-uri special pregătite, iar cu ajutorul jandarmilor şi pompierilor constănţeni va fi împărţită credincioşilor marţi, în ziua de Bobotează. Ceremoniile prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului vor începe de luni, la ora 6.00. IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, iar după ora 8.00, Sfinţirea Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează.
Datini din Galați și Brăila
La Dunărea de Jos, Boboteaza este întâmpinată prin datini creștine, dar şi prin tradiţii laice sau superstiţii. Cea mai importantă dintre acestea este, la Galați și Brăila, tradiţia salvării din ape a crucii de lemn aruncate în apele Dunării de arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun. În satele gălățene, datinile din primele zile ale anului sunt aproape la fel de importante ca și cele din perioada Sărbătorilor de Iarnă, fiind legate de acest prim mare eveniment din calendarul creștinilor ortodocși, Boboteaza. În Lunca Siretului, la Movileni, Sendreni și Braniștea, gospodăriile sunt colindate de „Ceata Chiraleiesei“, care înconjoară casa și grajdurile, sunând din tălăngi și urându-le gospodarilor să aibă un an îmbelșugat. Spre seară, pe un tăpșan de la marginea satului se dă foc unei grămezi de paie şi frunze uscate, iar flăcăii joacă „Ardeasca“ în jurul focului și sar peste flăcări, pentru a se curăți și a fi feriți de boli tot anul. Noaptea târziu, fetele și flăcăii pun de aflarea rodului. Merg împreună în grădină, taie crenguțe de la pomi diferiți și le așază într-o glastră la căldură, după cum va înverzi fiecare rămurică, așa fiind și roadele pomilor peste an. La Serbești, Condrea și Salcia, s-a păstrat obiceiul ca fetele de măritat să-și pună sub pernă o rămurică de busuioc ,,furată“ de la preot, iar seara să mănânce o turtă de făină foarte sărată, fără a bea strop de apă, pentru a-și putea visa ursitul. Tinerele care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în timpul anului. Potrivit altui obicei, atunci când preotul umblă cu Boboteaza din casă în casă, stropind cu agheasmă, femeile îi pun în traistă un fuior subțire de cânepă, pentru ca în firele lui să se încâlcească toate relele ce s-ar putea abate peste cei ai casei peste an.
Vânătorii şi pescarii din Galaţi iau calea codrului
O superstiţie care circulă printre vânătorii şi pescarii împătimiţi de la Dunărea de Jos spune că vor avea ghinion la vânătoare şi pescuit pe parcursul anului dacă de Bobotează sunt stropiţi cu aghiasmă de preoţi, pentru că aceasta alungă duhurile rele, aducându-le ghinion: „Aghiasma alungă duhurile rele, dar se ştie că animalele sălbatice şi peştii au în ele duhuri rele. Iar dacă suntem udaţi cu aghiasmă, duhurile rele se îndepărtează şi animalele fug de noi aducându-ne ghinion“, ne-a explicat Ioan Vasile, un pescar împătimit.
„Boboteaza Cailor“
În localitatea tulceană I.C. Brătianu, situată pe malul dobrogean al Dunării, vizavi de Galaţi, Boboteaza este sărbătorită printr-o tradiţie inedită, pe care sătenii o numesc „Boboteaza Cailor“. E un ritual vechi de câteva sute de ani, prin localnicii care îşi botează caii, pentru purificarea lor la început de an cu credinţa că toţi caii botezaţi în această zi cu apă sfinţită vor fi sănătoşi pe parcursul întregului an. Este o tradiţie de sorginte tătărească. Aşezarea, atestată documentar de peste 400 de ani, se numea pe vremuri Zaclău şi a fost locuită vremelnic de o comunitate de tătari ce păstraseră o tradiţie a triburilor mongole, care îşi sărbătoreau caii prin curse organizate în prima zi a anului. Cu timpul, creştinii din Zaclău au adoptat şi această tradiţie şi aşa se explică apariţia ineditei sărbători „Boboteaza Cailor“. După oficierea Sfintei Liturghii şi sfinţirea Apei Mari în biserica satului şi salvarea Sfintei Cruci aruncate în apele Dunării, caii sunt adunaţi pe un imaş de pe malul Dunării unde preotul îi sfinţește cu Aghiasma Mare. Apoi, are loc tradiţionala cursă de galop, în care bărbaţii din I.C. Brătianu se întrec pentru a-şi câştiga respectul comunităţii dar şi pentru premiile în bani ce sunt oferite de primărie.
