In gospodariile localnicilor din sapte comune ale judetului Calarasi au fost amenajate 2.250 de platforme ecologice pentru depozitarea gunoiului de grajd, s-au distribuit 5.460 de europubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere, la nivel comunal s-au amenajat 15 platforme cu o capacitate de depozitare de 2 tone, primariile au fost dotate cu echipamente si utilaje pentru colectarea, transportul si compostarea balegarului. Toate acestea au fost realizate in cadrul proiectului-pilot „Controlul Poluarii in Agricultura”. Proiectul in valoare de 10,8 milioane de dolari a fost co-finantat de Banca Mondiala (5,15 milioane de dolari), Guvernul Romaniei (1,86 milioane dolari), Consiliul Judetean Calarasi (0,29 milioane dolari), 1 milion de dolari din proiectul guvernamental „Sprijinirea Serviciilor din Agricultura”, 2,5 milioane de dolari contributie a beneficiarilor directi, in natura.
„Implementarea acestui program, dar si a altor proiecte viitoare de acelasi tip, vine in sprijinul micilor fermieri, care trebuie sa fie responsabilizati in legatura cu aplicarea Codului bunelor practici agricole. Primul nivel de la care trebuie sa actionam pentru atingerea unor rezultate optime il reprezinta micile gospodarii taranesti. Acestea se confrunta cu gestionarea si utilizarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd, ceea ce produce un efect dezastruos asupra mediului inconjurator”, a spus Sulfina Barbu, ministrul Mediului. Declaratia a fost facuta cu prilejul reuniunii regionale privind reducerea poluarii cu nitrati din surse agricole.
La Valcele si Independenta, balegarul a devenit „aur”
In localitatea Independenta, de exemplu, 400 de familii din cele 710 au devenit „prietenoase cu mediul”, dar numai dupa ce, din cauza apei din fantani, puternic poluata cu nitrati si nitriti, au murit peste 60 de prunci. Bebelusii au pierit din cauza intoxicatiei acute – hipoxie tisulara, boala cunoscuta in popor sub denumirea de „boala albastra de fantana”. Deveniti ecologisti peste noapte, oamenii din Independenta strang cu mare grija balegarul din grajd si il depoziteaza pe platforma betonata (construita pe gratis), departe de putul din batatura. Apoi, primaria trimite remorca si duce balegarul la depozitul general. Proiectul este si aducator de bani pentru comunitate.
Platforme „eco” au mai fost construite si in comuna Valcele. Aici frica de boala este atat de mare incat localnicii nu numai ca au fost de acord sa li se instaleze (pe gratis) cate o platforma ecologica, dar platesc, fara sa cracneasca, 400.000 lei pe an pentru ridicarea si transportul balegarului la platforma comunala, lucru pe care nu l-ar fi facut „nici morti” daca n-ar fi fost inspaimantati de tragedia petrecuta prin comunele invecinate dupa intoxicarea bebelusilor cu apa din fantani. Satenii sunt multumiti ca le-a facut Guvernul cuscudiile pentru balegar. Initiatorii proiectului merita toata lauda, iar finantatorii, un munte de multumiri, dar stau si ma intreb unde o fi disparut simtul gospodaresc al omului de la tara care, odinioara, ar fi ajuns de ocara satului daca nu matura zilnic batatura, daca ar fi aruncat gunoiul in drum, daca n-ar fi sapat un sant in fata curtii, daca n-ar fi stiut cand sa duca balegarul pe tarla. Colectivizarea comunista a facut taranul de tip nou si asa a ramas si dupa 16 ani de tranzitie spre capitalism si spre lumea civilizata, care presupune in primul rand curatenie. Acum la sate nu se mai stie cum sa se cultive porumbul, cum sa se stranga gunoiul de grajd, cum sa se previna inundatiile, cum sa se repare acoperisul dupa o furtuna. Acum, „cetateanul” asteapta sa vina presedintele tarii, sa vina premierul, sa vina primarul, cine o fi, dar sa vina altul sa le rezolve problemele. Primarii, la randul lor, o asteapta pe dna Uniune Europeana sa le dea bani pentru proiecte „de constientizare publica”, sa-i invete pe tarani cum sa sape pamantul, cum sa nu mai arunce laturile in poarta, cand sa are, cand sa semene, cum sa faca putul…
„Codul bunelor practici agricole” este una din componentele programelor de reducere a poluarii in zonele rurale. Sursele de poluare a freaticului cu nitrati sunt: amplasarea sub 4-5 metri a latrinelor fata de fantani, depozitarea irationala a gunoiului de grajd, folosirea fara noima a diverselor substante chimice destinate agriculturii.
Otrava pentru copii, gravide, dar si pentru stratul de ozon
Consumul de apa cu nitrati poate provoca „boala albastra”, care afecteaza copiii cu varste pana la un an (sugari).
Daca se apeleaza urgent la un medic, boala poate fi tratata si pruncul salvat. Apa poluata cu nitrati nu este recomandata nici pentru femeile insarcinate. Ingerarea unor cantitati mari de nitrati si nitriti poate scadea rezistenta generala la imbolnaviri. Efectele negative asupra mediului: poluarea stratului de apa freatica, eutrofizarea apelor prin „inflorirea masiva a algelor din lacuri, balti, dar si din apele marine de coasta. Dezvoltarea algelor duce la scaderea transparentei apei, scaderea concentratiei oxigenului dizolvat in apa, formarea de gaz metan si amoniac, fenomene devastatoare pentru fauna acvatica. Distrugerea stratului de ozon este o alta consecinta a poluarii cu nitrati. Ca urmare a unor procese chimice (denitrificare) poate sa apara oxidul nitros N2O care actioneaza in prezenta luminii cu ozonul. Reziduurile de la animale sunt de o suta de ori mai toxice decat apele reziduale rezultate din instalatiile de canalizare. Cercetatorii estimeaza ca nitratii si fosfatii pot ramane in sol zeci, poate sute de ani pana trec in apa. Nitratii nu se distrug prin fierbere, dimpotriva, concentratia creste la temperaturi ridicate.
MMGA ii va educa si pe taranii din alte 263 de comune
Pentru reducerea poluarii cu nitrati in mai multe zone ale Romaniei, pentru asigurarea apei potabile la sate, MMGA beneficiaza de un imprumut de 50 de milioane de dolari de la Banca Mondiala si de un ajutor financiar nerambursabil de 5 milioane de dolari acordat de catre Fondul Global de Mediu (GEF). La aceasta valoare se adauga contributia beneficiarilor in bani si natura, intr-un cuantum stabilit la negocierea proiectului cu administratia locala. In afara comunelor din judetul Calarasi, alte 263 de localitati vor fi igienizate prin aplicarea „Bunelor practici in agricultura”. Obiectivul general al proiectului este sprijinirea Guvernului Romaniei pentru implementarea Directivei Nitrati (91/676/CEE). In Romania, 80% din populatia de la sate (aproximativ 8 milioane) foloseste pentru baut apa din fantani. Aproximativ un milion de fantani sunt poluate intr-o mai mica sau mai mare masura cu nitrati. In anul 2005 au fost inregistrate 259 de cazuri de boala albastra la sugari, in 26 de judete. Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale a derulat proiectul „Apa curata, igiena la sate”. Din 3.300 de fantani testate sanitar de catre Institutele de Sanatate Publica, in jumatate dintre acestea s-au gasit nitrati, iar in 10% fecale. Fantanile publice la care se inregistreaza depasiri de nitrati si pesticide vor fi activ monitorizat in cadrul programului public de sanatate publica, iar pana in 2015, primariile sunt responsabile pentru asigurarea racordarii gospodariilor la sistemul centralizat de apa potabila, de atragerea investitorilor pentru realizarea proiectelor.
Si freaticul de sub Bucuresti are nitrati si miroase a dejectii
Dar si panza freatica a Capitalei este infestata. Pana la adancimea de 20 de metri freaticul este sufocat de nitrati si nitriti. Specialistii spun ca apa extrasa de la aceasta adancime miroase a dejectii. Pentru o apa buna de baut bucurestenii ar trebui sa sape puturi la 65 de metri adancime. La nivelul intregii tari doar 63% din populatie beneficiaza de sistemul public de aprovizionare cu apa, asta nu inseamna ca norocosii care au apa la robinet sunt scutiti de diverse boli hidrice provocate de calitatea necorespunzatoare a apei. Se estimeaza ca 75% din reteaua de transport apa ar trebui inlocuita pentru a reduce riscul de contaminare. Comisia Europeana ne asteapta pana in 2015 sa rezolvam aceasta problema. Cand se vorbeste insa de costuri se spune ca fiecare roman ar trebui sa contribuie cu mi-nimum 200 de euro. Daca vrem si reabilitarea serviciului de canalizare, pe cap de roman se mai repartizeaza inca vreo 110 euro.
Balegarul compostat, „aur” pentru agricultura, cum spun localnicii, este cumparat de societati agricole si de catre mici fermieri. Pretul creste la 500 lei/kg, iar banii ajung la bugetul primariei si destinati igienizarii comunei.
Nitratul ajunge in organism si poate afecta capacitatea sangelui de a transporta oxigen cauzand decesul copilului. Boala este usor de recunoscut: fata si buzele se invinetesc, sugarul are tulburari respiratorii si gastro-intestinale.
