In orice directie strabati astazi Gorjul, Valcea si Mehedintiul dai peste uriase rani ale pamantului provocate de activitati omenesti si peste mari halde de steril. Sunt urmarile exploatarilor miniere de suprafata incepute in Romania, in anul 1952, in bazinul Rovinari, si extinse in functie de foamea industriei socialiste.
Pe suprafetele cuprinse de astfel de lucrari, dar si in vecinatatea lor, existenta unora dintre asezarile omenesti este mereu in pericol de cateva decenii.
“Deranjata in intimitatea ei, natura se razbuna”, afirma prof. dr. Nicu Marin, astazi pensionar, cel care in anul 1968 a inceput sa adune mostre din acest pamant degradat prin decopertare.
Sate stramutate
Distrugerile provocate mediului au impus ca satele Strajeri, Ceauri, Balacesti, Poiana si altele sa-si schimbe amplasamentele, nu putine fiind si cele dezafectate partial prin stramutarea unui numar de peste 2.500 gospodarii, opt biserici si 12 cimitire. La Pinoasa de Jiet, pe Valea Bohorel ori la Negomir, Catuna, Valea Manastirii sau Steucani, haldele de steril, care depasesc o mie de hectare, cu inaltimi de 100-250 metri, in buna parte refixate, pun in pericol prin alunecarea talazurilor asezarile omenesti. In scurt timp, va fi necesara stramutarea satului Bohoril si a unei parti a localitatii Negomir.
Halda “Bijorascu” a pornit la vale
Drumul national 67, care face legatura intre municipiul de la Jiu si Drobeta-Turnu Severin, este din nou in situatia de a fi inchis din cauza haldei de steril care a luat-o la vale. In urma cu un an, drumul a mai fost inchis pentru mai multe saptamani din aceeasi cauza.
Atunci, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a construit o cale de acces provizorie, dar care nu are stabilitate din cauza miscarii haldelor de steril. Prefectul Gorjului crede ca, dupa cum evolueaza fenomenul, DN 67 va fi din nou inchis, fiind necesare alte zeci de miliarde de lei vechi pentru amenajarea unei noi rute ocolitoare. Prefectul sustine ca a atentionat deja Ministerul Transporturilor si pe cel al Economiei si Comertului si ca la fata locului au fost chemati cei care au proiectat varianta ocolitoare pentru a da o alta solutie tehnica.
Geme Dealul Alunis
Satul Dealul Alunis este pe cale de disparitie. Incet-incet, pamantul inghite stravechea asezare. “Ne-au promis marea cu sarea – spune taranul Ion Cumpanasu -, dar nimeni n-a ridicat un deget. N-am primit niciun sfant despagubire, iar de mutat nu avem unde”. Cum unele case au crapaturi asa de mari incat poti baga capul prin ele, taranii n-au de ales decat sa stea de veghe. In Dealul Alunis sunt afectate 40 de case, 10 dintre ele devenind de ceva vreme gramezi de moloz.
Poluare generalizata
Prin indepartarea stratului de pamant care acopera lignitul sunt insa afectate nu numai solul, ci si aerul, apa, flora si fauna. Impactul exploatarilor de suprafata este vizibil la tot pasul: insemnate cantitati de pulbere de roca, de praf, de lignit din cariere si din punctele de incarcare, dar si cenusa de la centrale ajung in atmosfera deja sufocanta din zona.
Probleme in alimentarea cu apa
Cursurile Amaradiei, Jiului, Oltetului, Jietului, Motrului si ale afluentilor lor au fost si ele afectate grav. Ca urmare a operatiunilor care se efectueaza cu cativa ani inainte de inceperea lucrarilor de exploatare, a coborat ingrijorator nivelul hidrostatic, provocand in acelasi timp si o pronuntata tasare de suprafata a solului. Nu intamplator, alimentarea cu apa a gospodariilor din zona si a agentilor economici este acum si problema a carei rezolvare se amana pana nu se stie cand.
Ameliorare in ritm de melc
In prezent, SNL Oltenia are in executie lucrari de redare in circuitul productiv terenurile degradate de pe o suprafata de numai 290,2 hectare, si acestea in diferite faze de executie. SNLO sustine ca pentru aceste lucrari efortul investitional din surse proprii ajunge in fiecare an la circa 40 de miliarde de lei. Sumele nu par insa in concordanta cu realitatea dureroasa ramasa in urma excavatoarelor gigantice. Putini dintre taranii locului mai spera ca va veni si vremea cand isi vor primi pamanturile detinute din mosi-stramosi intr-o stare ameliorata, adica bune pentru culturi agricole.
