Pentru prima oara in istoria continentului european, la Londra a fost comis un atac terorist de catre cu grup autohton de kamikaze, analistii estimand ca exemplul ar putea inspira si alti teroristi din Europa. Retelele adormite ale Al Qaeda s-ar putea intreba de ce sa ne aruncam in aer in Irak cand la fel de bine o putem face la Paris, Milano sau Roma. Vaticanul aprecia ca acei kamikaze britanici autori ai antentatului de la Londra pun in lumina „un adevar nelinistitor” Ð faptul ca ei sunt „fiii unei culturi a urii” care se dezvolta in Marea Britanie. Printul Charles, mostenitorul tronului Angliei, a lansat un „apel catre musulmani” pentru a „eradica predicatorii urii” in sanul comunitatii lor. Iar premierul Tony Blair anunta in Parlament intentia de a discuta cu liderii islamisti din Marea Britanie in ce priveste interpretarea eronata, otravitoare si perversa a religiei musulmane” care a provocat atentatele. El a anuntat sfarsitul cvasitotal al libertatii de expresie acordate pana acum predicatorilor islamisti instalati in regat, exprimandu-si intentia de a-i expulza pe cei ce predica ura. Lupta contra islamismului radical, a precizat Blair, nu poate fi dusa doar de Marea Britanie, fiind necesara mobilizarea internationala a vocii islamului moderat contra ideologiei diabolice extremiste, ale carei radacini se afla intr-o interpretare pervertita si otravita a islamului”. In Pakistan, serviciile secrete ancheteaza discret posibile legaturi locale ale autorilor atentatelor de la Londra, britanici de origine pakistaneza, din care cel putin unul s-a aflat doua luni in Pakistan pentru a frecventa o scoala religioasa, vezi tabere de antrenament ale Al Qaeda. Si, in timp ce politia italiana desfasura o operatiune in intreaga tara impotriva mediilor islamiste radicale, „Times” arata ca, „adesea, extremismul islamist nu numai ca a fost tolerat, dar a fost lasat sa se disemineze in moschei via imamilor total inculti, veniti din satele pakistaneze, incapabili sa vorbeasca engleza si absolut incapabili sa ghideze tinerii musulmani intr-o societate occidentala”.
