Paul Everac a fost un dramaturg extrem de prolific şi un om de cultură, cunoscut pentru scrierile sale, pentru fundaţia culturală pe care a înfiinţat-o în casa lui de vacanţă de la Podu Dâmboviţei, dar şi ca figură controversată în viaţa publică, relatează Mediafax.
Paul Everac, pe adevăratul său nume Petre Constantinescu, s-a născut la Bucureşti, pe 23 august 1924. A urmat liceul la Arad, unde părinţii săi erau profesori secundari, apoi Facultatea de Drept din Bucureşti, fiind în acelaşi timp angajat la ziarul Curentul.
Este, rând pe rând, cantaragiu („scriitor de sfeclă”) la Fabrica de Zahăr din Arad (1948), şef de secţie la Agenţia CEC din Hălmagiu (1949), muzeograf la Buzău şi Sighişoara (1951 – 1952), cantaragiu la Satu Mare (1953), jurisconsult la întreprinderea Forestieră din Mălini (1954 – 1955), şef de protocol la Marea Adunare Naţională (1956 – 1958).
În 1948, a scris prima sa opera literară, poemul dramatic „Robinson”. Au urmat, în interval de câţiva ani, alte zece piese, în general reinterpretări şi parafraze de mituri cunoscute ca Oedip, Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe sau evenimente ca Revoluţia Franceză. A avut succes cu piese precum „Un fluture pe lampă”, „Viaţa e ca un vagon”, „Piatră la rinichi”, „Paharul cu sifon”, „Baletul electronic”, „A cincea lebădă”, „Beţia Sfântă”, „Salonul” şi „Cartea lui Ioviţă”.
Piesele sale de teatru – peste 140 – au cunoscut reprezentări în ţară şi în străinătate, au fost adaptate pentru teatru radiofonic, film şi televiziune, primind cronici elogioase şi fiind premiate de Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România, al cărui membru a fost din 1960, şi Academia Română. În 1986, i-a fost acordat premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate.
După Revoluţie, a fost numit director general al Televiziunii Române (1993 – 1994), iar apoi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă „Nicolae Iorga” de la Veneţia (1995 – 1997).
În 1997, a înfiinţat Fundaţia „Steaua Carpatină”, în casa sa de vacanţă de la Podu Dâmboviţei, judeţul Argeş, prin care a desfăşurat mai multe manifestări culturale şi artistice.
Ca şef al TVR, a fost criticat pentru Revelionul televizat din 1994, primind, după spectacolul transmis în direct, chiar o vizită nocturnă acasă de la un grup de cetăţeni indignaţi, care ar fi vrut să îl arunce de la etaj.
Paul Everac nu a fost membru în vreun partid politic, însă şi-a exprimat public simpatia pentru Ion Iliescu, pentru a-l contesta apoi.
În 2008, îi este publicat volumul „Scrisori”, cu epistole către personalităţi ca Ion Iliescu, Constantin Noica, Răzvan Theodorescu, Cristian Tudor Popescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor, Florin Piersic, Marta Petreu, Gabriela Adameşteanu, Paul Goma, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Augustin Buzura, Mona Muscă şi Dan Diaconescu.
O biografie mai detaliată, cu nuanţe comice şi ironice a lui Paul Everac se găseşte în volumul său memorial „Revelionul” apărut în anul 2000.
Dramaturgul Paul Everac a murit marţi, la vârsta de 87 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, din cauza unor suferinţe cronice multiple.
