Pentru prima oara, cea mai inalta instanta judiciara a Natiunilor Unite se ocupa, de ieri, de acuzatia de genocid formulata de un stat impotriva altuia. Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) a trecut peste luptele de procedura si a deschis audierile in dosarul inaintat acum 13 ani de catre Sarajevo referitor la genocidul comis de regimul din acea vreme de la Belgrad impotriva cetatenilor Bosniei-Hertegovina.
In plangerea Bosniei, Serbia si Muntenegru sunt acuzate de a fi ordonat uciderea, torturarea, rapirea, retinerea ilegala si exterminarea cetatenilor Bosniei-Hertegovina in perioada razboiului din 1992-1995, soldat cu aproximativ 200.000 de victime.
Inainte de debutul audierilor, echipa de avocati reprezentand Bosnia a subliniat ca autoritatile de la Sarajevo doresc in primul rand „dreptate”, anume stabilirea adevarului istoric ca Serbia a comis un genocid. Ei nu au exclus insa nici posibilitatea ca, in cazul unui verdict favorabil partii reclamante, Bosnia sa solicite ulterior daune de miliarde asediatorului de acum un deceniu si jumatate.
Belgradul contesta, evident, acuzatia. Din toamna anului 2000, Serbia a depus eforturi nonstop spre a convinge Bosnia-Hertegovina sa-si retraga plangerea. Sarbii incearca sa se apere ba recurgand la santajul (mai mult sau mai putin voalat) al perspectivei inrautatirii relatiilor bilaterale deja tensionate, ba punand sub semnul intrebarii autoritatea CIJ in acest dosar, dat fiind ca fosta Republica Socialista Iugoslavia din anii '90 nu a fost membra ONU si, ca urmare, nu se simte obligata sa dea socoteala instantelor internationale. In plus, Belgradul sustine ca nu au fost aduse probe care sa ateste un genocid premeditat, admitand doar ca „unele persoane individuale” au ucis, intr-adevar, bosniaci.
Situatia Serbiei nu e deloc roz. De la Madrid a parvenit ieri vestea arestarii unui martor esential in procesul impotriva fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, judecat de TPI pentru fosta Iugoslavie pentru nu mai putin de 66 de capete de acuzare, inclusiv genocid.
Si mai ramane si chestiunea interminabilului joc de-a cautarea, capturarea si arestarea celor doi fosti lideri ai sarbilor bosniaci, Ratko Mladici si Radovan Karadjici. Ministrii de externe din tarile membre ale UE au avertizat deschis ca atat negocierile cu Belgradul, cat si cele cu Sarajevo purtate in vederea unor acorduri de stabilizare si asociere cu forul comunitar ar putea fi intrerupte daca cele doua state nu vor coopera pe deplin cu TPI. Comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, a denuntat in special „deteriorarea” cooperarii Belgradului cu TPI, spunand ca de-acum „Serbiei nu-i mai raman decat putine saptamani”.
Asa este. Incepand cu 9 mai, CIJ va delibera asupra verdictului in cazul dosarului genocidului girat de Belgrad. Iar impotriva hotararilor si verdictelor CIJ nu se poate depune recurs, precum bine se stie. Ceea ce permite o unica si ultima intrebare: Vor mai dori oficialii UE sa negocieze cu aceasta tara daca ea va fi gasita vinovata de o astfel de culpa?
