BCE se confruntă cu presiuni pentru a accepta pierderi pe portofoliul de obligaţiuni elene, pe care le-a achiziţionat în scop de politică monetară, dar se opune ferm participării la reducerea datoriei Greciei, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg şi Mediafax.
Portofoliul de obligaţiuni elene al BCE este estimat de New York Times la 55 de miliarde de euro şi de cotidianul elen Kathimerini la 45-50 miliarde de euro.
Banca Centrală Europeană (BCE) vede participarea la o reducere a datoriilor, discutată între Grecia şi creditorii privaţi, ca având un impact negativ asupra încrederii în instituţie, au spus sursele.
Directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a declarat că guvernele europene şi alţi creditori instituţionali ai statului elen ar putea fi nevoiţi să asigure un sprijin mai puternic dacă nu merg destul de departe creditorii privaţi. Investitorii şi miniştrii de Finanţe europeni nu se înţeleg asupra poverii pe care trebuie să o suporte primii într-un plan de sprijin financiar pentru statul elen.
„Dacă nivelul datoriei deţinută de investitori privaţi nu este renegociat suficient, atunci creditorii instituţionali, care deţin creanţe ale statului elen, vor trebui să participe la efortul financiar”, a spus Lagarde jurnaliştilor la Paris.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat la 19 ianuarie că banca „nu este parte” la discuţiile dintre guvernul elen şi sectorul privat.
Cotidianul New York Times a relatat miercuri, citând surse oficiale, că BCE duce discuţii pentru o posibilă preschimbare a obligaţiunilor elene pe care le deţine, astfel încât să evite pierderi la banca centrală şi să reducă povara datoriilor asupra ţării.
Banca s-a opus oricărei restructurări „nevoluntare” a datoriei Greciei, care ar determina plata asigurărilor pentru obligaţiuni, şi a obţinut anul trecut de la guvernele europene o garanţie de 35 de miliarde de euro pentru obligaţiunile aflate în portofoliuul BCE ca garanţii.
BCE a început să cumpere obligaţiuni elene în mai 2010, odată cu debutul crizei datoriilor, afirmând că măsura are ca scop să asigure transmisia măsurilor monetare, în contextul creşterii puternice a randamentelor.
Obiectivul negocierilor dintre Grecia şi investitorii privaţi este reducerea datoriilor statului elen cu circa 100 de miliarde de euro, de la 350 de miliarde de euro, astfel încât ponderea în PIB să scadă de la 160% în prezent la 120% până în 2020.
